Poate nu ştiaţi că Europa are un deşert al ei, cu scorpioni, şerpi veninoşi, uscăciune de moarte, arbuşti ţepoşi, cactuşi şi ploi atât de rare încât nu le ţine nimeni socoteala. Numele lui e Desierto de Tabernas şi începe a se desfăşura înaintea ta imediat ce părăseşti oraşul Almeria.
După 26 de kilometri pe autostrada care traversează deşertul ocolind mult spre Granada, Jaen şi Malaga, turistul găseşte o ieşire prin dreapta spre Oasys Tabernas, loc cunoscut în toată lumea sub numele de Mini Hollywood. Zeci de hectare de deşert au fost transformate într-un parc zoologic în care animalele aduse din mai toate colţurile planetei rotunde şi albastre par să se simtă excelent. Un tigru albinos leneveşte la umbră, cocostărci, papagali Ara şi tucani interpretează fabule sub cerul liber şi nu dau semne că ar vrea să zboare undeva, caprele de camerun behăie ca proastele la suricatele curioase iar hipopotamii sforăie cu nările scoase din apă. Aici m-am pupat cu un tigru prin geam (imaginile sunt pe camera fratelui meu dar o sa le primesc cumva până la urmă), aici am vrut să mă arunc în cascadă (mă alintam doar), aici am mâncat sandwich-uri cu jamon şi queso (şuncă şi brânză, scuzaţi, doar mă dau mare cu vorbe din dicţionar) mai bune decât în orice altă parte (poate din cauza foamei instalate în fizic după plimbarea fără sfârşit de la un ţarc la altul).
Poate vă întrebaţi „de ce Mini Hollywood?”. Pentru că aici s-au turnat cele mai multe dintre celebrele „spaghetti western”-uri, „Pentru un pumn de dolari”, „Cel bun, cel rău şi cel urăt”, „Pentru câţiva dolari în plus” fiind doar câteva dintre titlurile care poate mai sună în urechile voastre a amintire cu cinema ponosit şi filme în două serii. Da, înaintea intrării în parcul zoo e amenajat un orăşel tipic vestului sălbatic, cu o mină părăsită, cu un alambic cât toate zilele, cu biserică, bancă, închisoare şi saloon, cu cabaret şi hotel, cu străzi înguste ce dau într-o uliţă largă şi plină de praf, cu o privelişte îmbătătoare asupra munţilor ce străjuiesc Desierto de Tabernas şi cu cowboys, diligenţe, bandiţi, şerif şi ajutoare de şerif, cu spânzurătoare şi tribunal şi cu un bufet în care poţi mînca atât …cât poţi, asta dacă ai plătit bilet întreg la intrare (33 de Euro, cel „fără mâncare” fiind doar 19 Euro).
Cu sau fără mâncare, vizita a meritat, face banii, cu atât mai mult cu cât turiştii sunt primiţi cu căldură (alta decât cea de la soare), cu spectacole (papagali dresaţi şi chiar un jaf asupra băncii, cu împuşcături, bătăi ca-n filme şi un pic de spânzurătoare la final). Nouă ne-a plăcut, ne-am distrat, ne-am jucat, am respirat aerul fierbinte, am simţit mirosul animalelor sălbatice şi am mângâiat caii. Pozele (o parte doar) sunt mai jos:
Desert Sun
Desert rose
Din joacă
Highway trough Hell
Lene pisicească. Ori meditaţie?
Mare porc!
Love is…
Love does…
Love hurts
Prins fără bilet?
The Duke
Wild, wild West
Wild, wild smile (one for the ladies)
The Kid
The Lady
The bad…
The End.
