Ceafă în lapte
În două zile va fi ziua de naștere a Ramonei, iubita și soția lui Mile. Eu vin cu urările încă de azi, să o țină tot într-o petrecere săptămâna asta. Ramona, să fii sănătoasă și iubită, să nu-ți lipsească fericirea nici o zi din viața asta. Cât despre Mile, l-am pomenit și ieri, când am făcut ceafa în late pe care v-o arăt azi. Sigur că nu-i la fel de bună ca aceea pe care a făcut-o el la Clopotiva, în Retezat. Nici n-are cum, n-am văzut rețeta, care-i a lui și mai e și secretă pe deasupra. Am improvizat însă pe această temă. Iată ce a ieșit:
Ceafă, lapte, mere, clementine (sunt bune citricele de orice soi), cimbru, usturoi.
Îmi place să am flori în casă:-).
Pentru aromă am folosit cuișoare, piper negru, ardei iute uscat și boia dulce.
Sigur că nu era necesar să pun poza asta dar îmi place mie.
Am înfipt cuișoarele în ceafă, am frecat carnea cu celelalte condimente (mărunțite/zdrobite), am pus merele și clementinele tăiate-n sferturi în tavă, pe lângă carne și am acoperit totul cu lapte. Apoi am dat tava la cuptor, la 250 de grade Celsius. După două ore, timp în care am întors carnea de trei ori (laptele a scăzut treptat), am scos friptura din cuptor.
Am făcut o mămăligă cu o parte apă și două părți lapte.
Nu am pus sare defel la mămăligă pentru că am pus în ea două linguri sănătoase de brânză de burduf.
Așa arată ceafa după două ore de copt în lapte:
Așa arată prânzul de ieri:
Gustos, hrănitor. Te trimite la plimbare, siesta ar fi o eroare după așa masă.
Citricele, aciditatea lor mai precis, echilibrează perfect acest fel de mâncare.
Să fiți sănătoși.
Eeeee…asta da mare sef!!!
Salutari andaluze…si sambata cand voi deschide un vin de Rioja sa stii ca o sa fie companie placuta alaturi de aceasta ceafa pe care o voi si executa dupe indicatiile oferite….
Is tare curios cum o fi si mult mai curios daca maestrul Mile nu vrea sa ne spuie secretele lui…..
:)
reteta de mamaliga e grozava am sa incerc neaparat. daca am felia ceafa de la inceput , nu s-ar coace mai repede?
aaa am uitat , cam cate grade sa aiba cuptorul, ai idee? ca aici ma cam pierd :)
Jenika, așa știi tu să lovești omul unde-l doare….azi la el, vin de Rioja!Pfoi!
Irina, scrie acolo, două ore la 250 de grade Celsius. Și nu, nu tăia ceafa, asta-i o mâncare ce are nevoie de timp, nu-i fast food. Pierzi sucurile, savoarea și frăgezimea. Crezi că merită schimbul?
Boooon. Tocmai s-a dus la cuptor (cuptor d-ăla vechi, la care contează parfumul şi nasul bucătarului, nu gradaţiile de temperatură :-))
Să vedem ce iese (deşi nasul meu ştie deja) şi revin :-)
Vlad, peste tot contează nasul bucătarului, oricât de performant ar fi cuptorul (și oricum, cuptorul e ca femeia, dacă nu-i dai atenție, arde mâncarea). Baftă (și eu lucrez tot pe cuptoare vechi de câțiva ani, cele noi îmi trec prin mână doar la demonstrații). Să-mi povestești după:-).
Oooooo, mărite Hădean, mă-nclin în faţa geniului tău culinar… Mi-am muşcat degetele de poftă!
A fost foaaarte bun!
Vlad, e meritul tău(cuptorul tău, nasul tău). Cât despre rețetă, e ca Moldova. Adică nu-i a mea ci a urmașilor (și șutită de la Mile, cât m-a lăsat să văd):-). Să-ți fie de bine:-)