Search Results
Published
January 29th, 2010
in
Ziceri |
29 Comments »
Bună să vă fie inima. Aseară am avut peste 80 de invitați la Casa Latină, în Panduri 71. A fost seara andaluză, cu tortilla de verduras, pinchos Cortez și gatos negros cu sos de vanilie. Trecând peste zâmbete, aplauze, felicitări, am mers la culcare cu gândul la sincope, bâlbâieli și lucruri care au ieșit mai puțin bine. E loc de mai bine. Dacă vezi lucrul ăsta înseamnă (în mintea mea) că ești dispus să umpli locul acela. Dacă nu vezi singur, poate ai noroc să ai prieteni care te jută să vezi (eu le mulțumesc celor care m-au tras de mânecă, face bine la moral să știi că există în jurul tău oameni care pun mai mare preț pe sinceritate decât pe zâmbete false). Le mulțumesc celor care au fost aseară la Casa Latină, le mulțumesc mult și celor care au împrăștiat vestea. Una peste alta, a fost bine dar până la perfect mai e mult de lucru iar eu nu-mi pot permite alt obiectiv, vorbind pe termen lung (am și eu ambițiile mele, precis înțelegeți). În seara asta mă așteaptă o altă provocare. Trebuie să fac o mâncare bună dintr-un pește consumat frecvent în Valencia, trebuie să fac un orez excelent (orezul e un aliment primejdios, poți la fel de bine să-l faci bun-bun sau rău-rău), trebuie să fac o spumă/jeleu de portocale față de care s-au stabilit așteptări mari. Nu mai spun că unii dintre cei care vin în seara asta au trăit în Valencia și de bună seamă au termen de comparație. Doamne-ajută!
Meniul de azi:
Azi voi merge (iar) la Observatorul de 16 al Antenei 1. Mulțumesc pentru invitație.
Se pare că din 15 Februarie voi apărea cu rețetele mele cu tot pe Euforia TV, la Euforia Cuisine. Asta-i o veste bună. Să fiți sănătoși.
Published
January 11th, 2010
in
Ziceri |
39 Comments »
Vă anunțam acum câteva zile că voi merge din nou în București, să gătesc la Casa Latină. Am deja poze cu mâncărurile pe care le voi pregăti în cele două seri spaniole (asta-i tema lunii Ianuarie) așa că vă pot prezenta oferta:
Seara andaluză e seara zile de 28 Ianuarie (va fi o zi de Joi), ora 20.00, Casa Latină în șos. Panduri 71. Meniul e acesta:
Antreu: Tortilla de verduras con jamon y queso
Pinchos Cortez con patatas bravas (o frigăruie din piept de pui, una din pulpă de porc)
Gatos negros
Seara valenciană e seara zile de 29 Ianuarie (logic, Vineri), ora 20.00, Casa Latină în str. Traian nr.2. Acesta e meniul:
Mauros i cristians (o combinație perfectă între fasole brună, orez cu bob mare, dafin, pătrunjel, ceapă, usturoi și ou fiert).
Bacalau con verduras i arroz. Bacalau(valenciană), zis și bacalao (în castiliană) sau bacalhau (portugheză). E un pește. noi îi spunem “cod”. Veți fi uimiți să constatați ce aromă ascunde.
Mousse de taronja. Portocale, brandy, coajă de portocale confiată, frișcă.
Pentru rezervări și bilete vă poftesc să o căutați pe Ela Pastia, PR&Marketing manager la Casa Latină. Numărul ei de telefon e 0733 104 178. Prețul fiecărui meniu e de 49,9 lei. M-aș bucura să veniți. Nu vă spun despre surprize pentru că, nu-i așa, n-ar mai fi surprize. Să fiți sănătoși.
Published
January 8th, 2010
in
Ziceri |
14 Comments »
Dragii mei, profit de faptul că pot și vă anunț următoarele: la sfârșitul acestei luni, adică ep 28 și 29 Ianuarie, voi fi din nou la Casa Latină, în București. Voi găti pentru voi în cele două seri. Am pregătit două meniuri spaniole, unul andaluz și unul valencian. În prima seară voi găti în restaurantul Casa Latină din șoseaua Panduri 71. Vă voi putea pune în față meniul andaluz. Prin eliminare ajungem repede la concluzia că meniul valencian va putea fi cerut în cea de-a doua seară, în restaurantul Casa Latină din strada Traian, nr 2. Voi reveni cu detalii, afiș, preț și anunțuri despre surprizele pe care vi le pregătesc împreună cu Ela Pastia, PR-ul de la Casa Latină. Deocamdată pot să vă arăt meniul din prima seară. Tocmai am făcut pozele (cu excepția celor de la desert).
La antreu voi face tortilla de verduras con jamon y queso (o tartă din ou și legume și lângă ea șuncă maturată după metode tradiționale și brânză)
Felul principal: Pinchos Cortez con patatas bravas. Frigărui din pui și porc, condimentate cu mirodenii de taină, însoțite de cartofi fierți+copți&sos picant).
La desert, gatos negros, o versiune andaluză a celebrelor brownies, aici cu nuci, fructe de pădure și sos de vanilie.
Published
August 14th, 2009
in
Ziceri |
2 Comments »
Mai întâi au fost fenicienii şi grecii. Apoi au venit romanii, care au numit locul Turaniana. Pe la 1700, mult după venirea, mult după plecarea romanilor, mica aşezare pescărească se numea deja Roquetas de Mar. Englezii au încercat…marea cu degetul şi au ajuns să se ude leoarcă, ba chiar şi-au lăsat oasele unii dintre ei în apropierea ţărmurilor din Roquetas. Flota care a asediat fortăreaţa de pe malul mării în 1705 a fost nevoită să se retragă din faţa tunurilor de bronz făurite de armurierii iberi.Ce nu a mers cu forţa acum trei secole merge azi cu vorba bună şi investiţiile financiare. Mulţi englezi au ales Roquetas de Mar ca loc de retragere din activitate sau au decis să pornească aici mici afaceri în domeniul turismului. Contribuie şi ei la aerul cosmopolit al oraşului. Europa insulară, nordul Africii, Europa continentală, Asia centrală şi de Sud-Est se întâlnesc într-un oraş de 65 de mii de locuitori. Furnalul întreţinut de soarele puternic topeşte diferenţele de etnie şi rasă, oamenii sunt pur şi simplu…oameni. Şi asta îmi place aici.
¦lt;/p>
Pentru că suntem pe malul mării nu putem ignora bogăţia pe care ne-o oferă aceasta.Dependent să fii de ceafa de porc cu cartofi prăjiţi ori de shaorma, nu poţi să treci nepăsător pe lângă pescaderia care te prinde de nas cu mirosurile ei tari şi te trage la răcoare, în faţa galantarelor cu peşte care abia aşteaptă să-şi împlinească destinul. Uite, chefalul bunăoară, abia aşteaptă să-l îmbălsămeze cineva în ajo blanco înainte de a-l da pe gât în jos, asta nu înainte de a fi stat jumătate de ceas la cuptor între câteva sferturi de ţelină, condimentat cu sare, piper negru şi seminţe de coriandru zdrobite în mojar şi crestat uşor pe părţi pentru a se umple mai degrabă de miresmele pe care căldura le scoate din mirodenii. Cât despre ajo blanco, ei bine, se face simplu de tot, dintr-o mână de crutoane (din pâine albă dacă se poate), doi căţei mari de usturoi, sare, piper, trei linguri mari de ulei de măsline, o linguriţă de oţet din vin alb şi o mână de migdale crude, despieliţate. Se aruncă toate astea într-un blender (crutoanele se înmoaie în apă şi se storc uşor înainte), se împrietenesc unele cu altele până la contopire (cam trei minute) apoi se amestecă uşor cu apă rece până ajunge frumuseţea asta andaluză la consistenţa unei maioneze mai subţiri. Cu ajo blanco nu daţi greş lângă peşte în general, lângă chefal în particular. Nu ştiu de ce merg atât de bine împreună, o fi un pact secret între Poseidon, mânătorul cârdurilor de peşti şi Demeter, ministrul olimpian al agriculturii.
