Mintea mea e într-un conflict destul de aprins (chiar dacă nu mă exprim vehement în sensul ăsta) cu nutriționiștii. Mă rog, nu cu toți, nu cu cineva anume, mai degrabă cu știința lor (nu a tuturor, nu a cuiva anume). Informațiile despre valoarea alimentelor , despre primejdiile din spatele lor, sunt atât de multe și atât de contradictorii uneori încât am decis să aleg ce mănânc în funcție de bunul simț pe care-l posed și de experiența de până acum. Astăzi, bunul simț și experiența mi-au spus că pot să mănânc la micul dejun și ou și brânză și pâine pe aceeași farfurie. Sigur, n-am scăldat oul în ulei, brânza a fost amestecată cu verdețuri și cu ulei de măsline, pâinea a fost neagră și prăjită și, peste toate, am mai pus și o lingură de germeni de ceapă roșie (trebuie să scap cumva de stocul din frigider înainte de a mă apuca de producție proprie).
Am uns tigaia antiaderentă cu ulei. Am folosit o pensulă, pentru a menține cantitatea de ulei la minimum. Am spart ouăle în tigaie.
Am amestecat ouăle cu o spatulă din lemn. Am presărat pe ele puțină sare și puțin piper. Am mai amestecat puțin în ouă. Sigur, nu-i omleta clasică, în care bați ouăle înainte de a le pune în tigaie dar, cu excepția aspectului, e cam același lucru.
În două minute am obținut prima parte a micului dejun.
Între timp am prăjit o felie de pâine, pe care am uns-o cu cremă de brânză. Să știți că nu durează mai mult de două minute să faceți crema de brânză. E simpplu: puneți într-un vas brânza (să zicem, 500 de grame), patru linguri de ulei de măsline extravirgin, o linguriță de verdeață tocată (eu prefer mărarul aici dar merge și pătrunjelul), o ceapă tăiată-n sferturi și puțină sare. Plimbați blenderul (pornit) prin vas cam un minut. Veți obține o cremă fină și gustoasă care poate sta în frigider (într-o caserolă cu capac) trei-patru zile.
Nu uitați că micul dejun e cea mai importantă masă a zilei. Să fiți sănătoși.
Sunt perfect de acord ca micul dejun e cea mai importanta masa a zilei. Si eu am inceput asa o „campanie” de convingere a oamenilor sa ia micul dejun chiar si la birou, asa ca cel mai probabil o sa transpun reteta ta intr-un sandvis.
Laura, e o idee bună.)
excelentă ideea cu crema de brînză! neapărat trebuie să fac și eu. iar postul de mai sus va constitui micul-dejun de mîine, în locul „tradiționalelor” ochiuri pe care le mănînc în week-end încă din copilărie. mulțam de sugestie.
no, așe!:). cu plăcere.
excelent!
intrebare intrebatoare, cum intentionezi sa-ti creezi germenii? prin metodele ce le experimentam in laboratoarele de biologie?
andreea, cred că da. există și germinatoare, dar teoretic poți improviza din caserole în care pui vată. acum studiez problema:).
astept feedback in cazul asta :))
pana una alta, ma mut un pic in clasa a V-a ;) sa vedem daca mai reusesc acum ce faceam atunci :P
Asta o sa fac maine dimineata mai ales ca n-am mancat de vreo saptamana oua. Multam de „reteta” (desi nu-i nu stiu ce). :D Crema de branza o fac de azi ca mai am oarece branza dulce, de vreo 2-3 zile in frigider… ii adaug si niste chimen sa fie mai „aspra”.
sigur că nu-i mare lucru, dar e o idee:)
N-am mancat pana acum germeni de nimica, dar mi-ai facut o pofta de cand tot vorbesti de ei de nu se poate!!! Pana ne povestesti cum se pot face si acasa o sa caut prin magazine. Multumesc pentru idei :)
Week-end fain!
imi lasa gura apa…da, asta pot incerca si eu si in diminetile in care ma grabesc la serviciu. :P thanks!
Corina, cred că oricine poate găsi 5 minute pentru a pregăti micul dejun:)
Eu nu bat ouale inainte, ca nu-mi place ompleta clasica. Pun in tigaie 2-3 picaturi de ulei de masline, pun ouale si le amestec cu o lingura de lemn imediat ce au inceput sa se coaguleze. Nu las sa se formeze coaja, crusta sau altceva, si raman pufoase si moi. si merge bine cu rosii chery (acum, iarna) si ceapa verde, taiata marunt, cascava, piept de pui taiat marunt :)) se vede ca e ora 15:))
Daniela, văd că ne înțelegem:)
E micul dejun preferat al meu. mie imi place sa presar branza telemea chiar inainte cu 3 secunde sa fie gata ouale, plus multe verdeturi.
Iar toata treaba asta se numeste PAPARADĂ.
Omleta e una, Paparada e alta, asta de sus :D
Cristinica, poți să-i spui cum vrei, eu o să numesc în continuare „omletă” ouăle sparte și amestecate, fie că le amestec înainte de a le pune în tigaie fie că le amestec după. Asta și faptul că pun poze, mă ajută să evit confuziile. Păpăradă e un regionalism, omeltă e un cuvânt pe care-l înțelege toată lumea:).
Mie imi place omleta batuta inainte, eventual cu un pic de iaurt sau chiar cu o lingurita de smantana (din bunatatile de la mama) pentru pufosenie, si „inverzita” cu ceapa verde si marar. Mai fac uneori un fel de omle-pizza, sub capac, cu felii de rosii, ardei, vinete de prin congelator, ceva bulgarasi de branza sarata si eventual, la pofte, mai arunc si cate o felie doua de carnati sau alta proteina carnivora, dar ma mai feresc de asta. Si mai e cea cu peste si felii subtiri de lamaie, care face furori.
Crema de branza tot cu marar si ceapa verde imi place cel mai mult. Daca mai pun si cateva felii de ridichi cu putin ulei si otet de mere alaturi, mai ca uit sa o mai pun pe paine. :)
M-ai omorat! Abia cum am vazut pozele si deja sunt disperata! E prea tarziu sa fac chestia asta acum si pana maine dimineata e cale lunga!
Am 10 minute cred de cind am terminat de mincat ceva de genu asta ! Gustos..ce sa zic..tot ce face mama e gustos :D !
salut adi,
weekendu ce a trecut tocmai am fost la cluj si am fost neaparat la Auchan pentru germeni, super treaba pe salate si ca o gustare in orice moment al zilei.
Ms pentru pont. Chestia e ca pe la sibiu nu se gasesc si asa ca uremez sfatul tau si ma apuc de plantat, dar zici ca e nevoie de un germinator automat sau merge si tavita pentru grau de la gradinita?
Salutare si poate ne auzim curand .
Andrei, merge și tăvița. Apropo, cred că ne revedem curând:).
Am mâncat şi eu azi la micul dejun, sub forma de sandviş, aşa cum am zis că fac. Numai că am înlocuit brânza tartinabilă de casă cu brânză tartinabilă cumpărate (ruşinică mie, ştiu) şi germenii cu amestec de sălăţici. Am adus toate ingredientele la birou şi ne-am creat aici sandvişurile. Delicios, mulţumim pentru sugestie. Şi îmi place mai mult omleta amestecată în tigaie decât cea clasică, amestecată separat.
Laura, excelent!