Astăzi o citiți pe Andreea, intern în programul din 2026.
Vine cu mirodenii adunate din Orient și Asia, cu înghețată pusă fără teamă lângă un fel principal și cu amintirea unei copilării în care visa restaurante cu mobilier din zăpadă. Gătește cu imaginație, cu flori, cu ace de pin și cu convingerea că sarea și piperul, singure, nu spun o poveste.
Restul îl spune ea, așa cum știe mai bine: în bucătărie și pe blog.

“Poa kichizi kama ndizi – „Crazy cool like a banana”
Probabil una dintre cele mai faimoase expresii idiomatice pe care le înveți în Swahili încă din prima zi. Mă definește la perfecție pentru că, în bucătărie, mă simt în elementul meu și sunt mereu veselă și fericită, adică sunt bine, relaxată și radiez chiar și atunci când gătesc ceva ce nu îmi place să mănânc, cum ar fi o mâncare bazată pe banane sau salată de boeuf. Spun adesea că pot găti orice și nu am emoții să o demonstrez. Am doar emoții așteptând reacțiile celorlalți „la prima furculiță”. Îmi place să călătoresc, să experimentez bucătăriile lumii dincolo de o masă la restaurant, gătind cu localnicii.
Este o pasiune născută încă din copilărie, într-o bucătărie de apartament, când visam la o cofetărie a mea, care ar fi trebuit să aibă 100 de prăjituri diferite, și când îmi doream și un restaurant în care mobilierul din sala de mese să fie din zăpadă, iar mâncarea caldă, aburindă și foarte frumos colorată. Eram convinsă că ceața se poate „prinde” într-un borcan și se poate servi la desert, peste prăjituri și înghețată. Astăzi, ador mâncarea plină de arome și înghețata, inclusiv la aperitiv sau în compania unui fel principal. Înghețata, de la fructe de pădure și ciocolată la muștar sau usturoi negru. Înghețata, indiferent de anotimp.
Călătoriile în Orientul Mijlociu și în Asia m-au învățat să prețuiesc mirodeniile și să mă joc cu ele. Gătesc cu flori, cu ace de pin și chiar cu intestine de pește fermentate (un ingredient ce se folosește în bucătăria coreeană). Am câteva zeci de condimente sau amestecuri. O cămară plină de sticluțe și borcănele. Mâncarea care are doar sare și piper nu este mâncare! Este lipsită de sens. Astăzi, ador să-mi folosesc imaginația în bucătărie. De multe ori combin gusturi, creez rețete noi, evadez din banal ori de câte ori am ocazia. Unde îmi petrec timpul liber? Cel mai probabil, mă veți găsi într-o bucătărie sau într-o sală de sport.
Nu vreau să închei fără să vorbesc și despre mâncarea mea preferată, care a rămas aceeași încă din copilărie: gomboții cu prune și ciupercile proaspăt culese din pădure. Și, dacă mă întrebați, vă spun cu cea mai mare sinceritate că nu există nimic mai bun pe lumea asta decât găluștele de griș din supa de carne.
Sunt Andreea, o fată obișnuită din Brașov. Cred că bucătăria este singurul loc care poate fi și vis, și realitate în același timp. Spuneți-mi ce să vă gătesc!”
Ea este Andreea și vă invit să vă lăsați inspirați de ceea ce va crea pentru noi în acest an.
Dacă aveți o curiozitate despre ceilalți interni care au călcat pragul blogului, vă invit să-i citiți aici.
Până una, alta, ne vedem pe Facebook.