Barcelona, de la tapas la gourmet

Puțini turiști, mulți localnici, piețe agitate și piețe liniștite, un festival în plină desfășurare, localuri în care turiștii sunt o specie rară, localuri în care sunt numai turiști, concerte, bună dispoziție, relaxare -cam așa se descoperă Barcelona în februarie.

Tapas și ciocolata ne vin automat în minte când ne gândim la mâncarea din Barcelona. Știu că tapas își are originea prin Andaluzia, dar așa se întâmplă când faima depășește tradiția. Spaniolii îşi revendică aducerea boabelor de cacao în Europa, iar vizita la Museu de la Xocolata la o degustare de ciocolată şi vin ne va fi greu să nu o asociem cu Barcelona.

Barcelona este mai mult decât tapas și ciocolată. Este raiul fructelor de mare și al peștelui. Nu îți plac, atunci Barcelona este raiul legumelor și  al fructelor. Nu îți ajunge, atunci Barcelona este raiul jamonului. Pe scurt, este un rai culinar pentru toți. Îți propunem, cititorule, o incursiune fugară prin restaurante de familie, piețe, bucătărie gourmet, pește, fructe de mare, legume, ciocolată, dulciuri. Sper să ne vedem cu bine la sfârșitul articolului.

Primul popas. Carrer de Baluard într-o zi de vineri spre prânz. Nările simt aromele și pașii se opresc la numărul 12. Parcă reținusem că era un local pe la numărul 56, dar ne era deja foame, intrăm aici. Can Mano – local de familie, aglomerație înăuntru, figidere cu uși de lemn, mese simple, agregate frigorifice care arată ca scoase din muzeu. Urechile prind doar cuvinte în catalană. Miroase bine așa că ne așezăm într-un final la masă. Tapas-ul e periculos dacă nu știi să te oprești. Calamari la gril stropiți cu lămâie, pătrunjel, ulei și usturoi, sardine la grătar – aceelași sos, vinete pane, roșii la grătar și prea bunii pimiento de Padron (ardei mici și verzi, la gril cu un strop de sare grunjoasă) şi, ca turişti ce suntem, o carafă de sangria.

Păstrând nota locală, pe aceeași stradă la numărul 56, pândită din greu ca să o găsim deschisă, o bodega, în vârstă de vreo 70 de ani, La Cova Fumada, ne primește la micul dejun. La ora 9 dimineața locul este plin – agitație, râsete, veselie, mâncare. Pe un perete, o tablă îți arată meniul scris cu creta, simplu și la obiect: calamar, pulpo (caracatiță), bacalao (cod)… Micul dejun poate trece fără nicio îndoială drept o masă de prânz: scoici cu sos alioli, caracatiță la grătar, anghinare la grătar, carpacio de cod cu măsline, pan tostado în varianta cu sos alioli. Un vin roșu de casă completează tabloul. La ora aceea de dimineață, meniul scos din context pare ciudat, privind însă în jur totul este normal.  Totuși prea mult alioli, așa că pan tostado con tomata iși face apariția alături de bomba zilei – bomba în varianta picantă. Bomba, o bilă de mărime medie având la bază cartofi piure, carne tocată, legume, trecută prin pesmet și prăjită în ulei, a fost inventată de bunica actualului proprietar. Rețeta, secretă, este păstrată cu sfințenie, bomba este ușoară, afânată și tare gustoasă.

Între cele două localuri, brutăria de pe Baluard ținută de Anna ne atrage cu pâine, baghete, croissante, plăcinte şi prăjiturele.

Al doilea popas îl facem prin piețele din Barcelona. Lângă Rambla, La Boqueria, cea mai renumită din cele 39 de piețe ale Barcelonei, este cea care defineşte varietatea şi diversitate culinară a Cataloniei. Precum sticletele este atras de lucrurile sclipitoare, noi suntem atrași de culori și de prospeţime. Sucurile de fructe proaspăt stoarse, legumele, fructele, carnea, jamonul și peștele ne tentează deopotrivă. Ziua se anunță lungă așa că ne mulțumim cu un suc proaspăt și un dejun la El Quim. Câteva dintre piețele Barcelonei: Santa Caterina, La Barceloneta, La Concepció, Mercat de l’Abaceria Central ne-au primit în vizită și ne-au bucurat  cu produsele lor, cu atât mai mult cu cât am profitat de apartamentul în care ne-am cazat, rezultând meniuri ușoare, de preparat și de savurat chiar și „în deplasare”.

Trecem acum la un alt nivel şi pentru al treilea popas, ne găsim la ceas de seară la un chef… acasă.  Prin reţeaua EatWith, o comunitate de oameni de pasionați de bucătărie și de socializare, am ales să ne petrecem câteva ore încercând un amestec de bucătărie clasică spaniolă şi fusion.

Xabi, bucătarul nostru pentru o seară, ne-a pregătit gem de dovleac şi ardei roşu cu brânză maturată de capră; carpacio de cod cu sardine afumate, vinegretă de ceapă, roşii uscate şi chili; inimă de anghinare cu ouă de prepeliţă şi emulsie de soia şi trufe; ravioli din dovleac umplute cu carne de raţă, sos de portocale şi morcovi alături de frunză de salvie tempura; obraz de vită cu fenel înăbuşit în unt. Am terminat cu un desert interesant, un fel de plăcintă cu mere reinventată – pat din biscuiţi, mere şi sos de vanilie, cu arome subtile de portocală. Am savurat preparatele alături de un vin organic din nordul Spaniei.

 Popasuri ar mai fi multe, timp să fie să te bucuri de ele pe îndelete. Aici se termină periplul nostru culinar. Sper că te-am ținut aproape și pentru că nu pot să nu închei într-o notă dulce, ne vom îndrepta paşii spre Carrer de Petritxol. Pe lângă istoria pe care o descoperim prin faianțele pictate de pe pereţi, ne delectăm cu o ciocolată caldă şi churros. Să ne revedem sănătoși.

 *Guest post de Alex Farca, www.lumeamare.ro, pentru care mulțumesc frumos. Pentru alte istorii de călătorie, vizitați site-ul. Merită.