Cititorii site-ului www.bucatarulunisol.ro au votat săptămâna asta cu mălaiul dulce. Vor să vadă (unii pentru prima oară, pun pariu, alții într-o nouă prezentare, știu sigur) rețeta de mălai dulce. Treaba asta mă cam unge la suflet, ca să zic așa. E o moștenire de familie și de neam mălaiul dulce, îl știau bunicile, îl mai știu unele mame și pe alocuri îl mai știu nepoții bunicilor pomenite mai sus. Țin mult la desertul ăsta țărănesc și mi-ar părea tare rău să se piardă.
Așa cum se făcea el pe vremuri, cu oloi din greu ori cu unsoare și cu mălai din cel dur, nu prea mai e pe placul generațiilor tinere (e testată asta, nu scriu din burtă). Eu am tot făcut în ultimii ani și mi-am tot jucat cu rețeta tradițională până am obținut un soi de chec pufos dar care păstrează linia tradițională și din care, dacă mănânci, răsar amintiri cu bunicii de la țară.
Ingredientele (respectați proporțiile și o să iasă bine): o cană de mălai din cel obișnuit, pentru mămăligă, o cană de făină de grâu pentru cozonac, o cană de griș din grâu, două treimi dintr-o cană de zahăr plus un plic de vanilie Bourbon. Un ou, o jumătate de plic de praf de copt, o cană de iaurt, o lingură de ulei de floarea soarelui (Unisol are gust pronunțat de ulei de floarea soarelui și se potrivește cu ideea de tradițional, dacă mă întrebați pe mine).
Am amestecat prafurile într-un vas. Am pus și o pișcătură de sare.
Am pus iaurtul, uleiul, oul și o jumătate de cană de lapte dulce în vas. Am amestecat cu un tel.
Compoziția trebuie să curgă de pe tel.
Am turnat compoziția în forme mititele și am „plantat” vișine din compot în fiecare formă.
Am copt mălaiul dulce 35 de minute la 180 de grade Celsius. Cuptorul era deja cald când am pus formele în cuptor.
Ca să mă asigur că mălaiul e copt, am făcut testul cu scobitoarea. Adică am înfipt o scobitoare din lemn în mălai. Când a ieșit curată am știut că-i copt destul.
Cam asta a fost. Să fiți sănătoși.
Să nu uit: intrați pe bucatarulunisol.ro și votați rețeta pe care vreți să o vedeți interpretată de mine.
sunt convinsa ca este f. bun ! am sa incerc si eu !
intrebare : unde ai gasit formele acelea mititele / sunt tare dragutze !
nu mai știu:)
Exact reteta aceasta o am si eu!Si e foarte buna! Si ne place toturor din familie, inclusiv baiatului meu de 15 ani! Din punctul meu de vedere, aceasta reteta nu se va pierde!Iar de la tine, Adi, am invatat sa o fac in tava de cozonac. Toate bune!
sănătate!
Cate forme din acelea mitilete ti-au iesit din cantitatile prezentate? Arata delicios si sigur o sa incerc si eu reteta, dar ca sunt singura care mananca malai din familie, asa ca trebuie sa ajustez cantitatile ;)
câte se văd. adică 4.
Nu am incercat niciodata, dar o sa incerc reteta ta cat de curand. Arata minunat si nu are cum sa fie altfel decat buna !
O zi frumoasa !
Minunata si buna esti tu,draga mea…
Arată minunat! Mereu mi-a plăcut la tine că încerci să salvezi rețetele tradiționale modernizându-le! Felicitări!
Vazand postarea de azi mi-am amintit ca si eu am facut malai in lapte dupa aceasta reteta si a avut mare succes in familia noastra. Pentru ca atunci am uitat sa-ti multumesc, spun acum „Multam’ fain!
Felicitari pentru blog, il citesc zilnic, aproape fara exceptie. :)
cu drag:)
Chiar bine, mi-ai dat o idee acum de 1 mai liber, sa prepar un dulce gustos, usor si numai bun pentru iarba verde.
Totodata mi-ai adus aminte de manutzele bunicii mele, cand ne prepara tot felul de bunatati rustice si, ceea ce in Clujul nostru nu gasesti in cofetarii !!!
Spor la treaba si sa ai o zi cat mai buna !!!!
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.398825510150340.95943.100000686825105&type=1
Pentru că dimensiunile cănii mele au cerut-o, am pus 2 ouă și o cană întreagă de lapte (în loc de 1 ou și 1/2 cană de lapte) ca să curgă de pe tel. Și am copt în forma de chec (pentru că nu am forme mici). Iar în ce privește 2/3 cana de zahăr, ai mei au cerut mai dulce – așa că data viitoare o să folosesc măsura de cană (aceiași cană la toate ingredientele) plină cu zahăr. În loc de vișine din compot am presărat stafide deasupra – data viitoare le amestec înauntru înainte de a turna în formă. De gust – e foarte bun !!!!!!!!!
Mulțumesc, Adi !
Cat sint de draguteeeeeeeeeeee!
Jumatatea de cana de lapte dulce din descriere nu apare la ingrediente. Este optional laptele?
Daiana !
Laptele nu poate fi opțional – este obligatoriu !!!! Pentru că, împreună cu oul, iaurtul și lingura de ulei, umezește mălaiul și grișul de grâu. Altfel ronțăie în dinți :)
Eu am pus chiar o cană întreagă de lapte ca să ajungă să curgă de pe tel (cum spune Adi că trebuie să fie). Bașca eu am pus 2 ouă în loc de 1 ou, pentru că măsura mea de cană a fost mai maricică :)
Una peste alta – e minunat rezultatul.
Apropo = ai mei mi-au cerut să pun mai mult zahăr (adică o cană în loc de 2/3).
Spor !
Laptele e obligatoriu:). De asta apare în poveste:).
Mersi :) era derutant ca nu apare la enumerarea ingredientelor, de aia am intrebat :)
Arata minunat ! :)
Sunt o acerba pasionata de arta culinara.Va urmaresc si prepar minunatele retete de foarte multa vreme. Mi-am facut si eu un blog culinar si sper sa evoluez invatand de la dumneavoastra!
Arata foarte bine,dar,mai era o reteta,nu stiu cum cu malai si dovleac,foarte bun,multumesc
E si mai bun imbunatatit cu branza de vaca !!
Eu tot la cel original sunt cu gandu. Bunica facea in test, ca asa e obiceiul la olteni. Grozav cu lapte batut. Manca si pisica, asa de bun. Nici eu nu as vrea sa se piarda, o sa incerc sa reproduc originalul si iti trimit o poza. Mostra nu cred ca reusesc.
Nu se poate sa primim si reteta originala? Multumesc
Delicioasa ,este foarte adevarat ca multi nici nu stiu ce e piinea de malai .Bunica o facea foarte buna si o mincam cu iaurt sau supa de fasole.Eu le fac fetelor mele un pic mai dulce,dar o fac fara gris.Am sa incerc sa o fac dupa reteta.
mie mi-a iesit asa..cam uscata…oare unde am gresit?:)