Azi nu vă dau o rețetă ci vă spun o poveste. Începe așa: ieri mă uitam la Toate pânzele sus. La secvența în care Ismail își servea tovarășii cu ciorbă de perișoare „cu borș, ca la ghiauri”, m-a lovit pofta de zamă acră. O ciorbă de perișoare cu borș ca la ghiauri ieșea din discuție pentru că tocmai mă întorsesem de pe drumuri și nu aveam mare lucru prin frigider/cămară. Am trecut la mirificul plan B, construirea unei supe simple, cu suc de roșii. Aveam încă neatinsă sticla cu bulion din roșii adevărate pe care mi-a dat-o Adina, soția Chinezului așa că i-am dat un rost pe lume.
Am combinat trei rețete. Cea de supică roșie (nu obișnuiesc să folosesc diminutive dar bunica folosea pe vremea când aveam eu 4-5 ani) așa cum ne făcea bunica din partea tatălui meu, rețeta de minestrone, supa italienească în care intră o mulțime de paste scurte ori lungi și rețeta de brodo pe care o știu dintr-o carte (de bună seamă-s multe rețete de brodo, atîtea câte mame italience mai sunt pe lume). Am pus morcovi, țelină și pătrunjel la fiert în apă rece, cu o mână de orez. După ce au clocotit de câteva ori am turnat peste ele bulionul și am adăugat o foaie de dafin, nițică sare și oarece piper.
Am pus în oală niște spaghetti rupte și trei caneloni zdrobite-n cioburi mari. Am lăsat să fiarbă încă zece minute apoi am luat supa de pe foc și am ras în ea parmezan, din belșug.
Ca să nu avem discuții, la urmă am îndesat în blid și o bucată de ciabatta. Apoi am mâncat. Supa asta-i bună, revigorantă, e în stare să te pună pe picioare când ești răcit și se preapră repede, fără multă trudă, fără cheltuială. N-are gram de carne în ea dar nici nu-i trebuie. E sățioasă și acrișoară, e aromată și de neuitat. Poate încercați s-o faceți cândva. Voi fi mai mult decât bucuros să vă dau detalii, în cazul în care aveți nevoie de ele. Să fiți sănătoși.
Foarte faina retzeta … o voi incerca saptamana viitoare. Cand sunt in pana de idei si nu mai stiu ce sa gatesc fug la computer sa ” ma ajute Adi ” cu o idee si intotdeuna o faci !!!
Tot ce am incercat pana acum a fost delicios si gustos asa cum ne asteptam !!!
Ultima incercare a fost Salata de naut !!! Yummy ….
Merci pt tot ce faci !!!
Felicia, mult mă bucur că-i de folos blogul meu:-)
Buna ,,zama,, ta, nu trebuie mereu carne.
hmmmm….din zona de unde provin io, asta-i zama, cu multi morcovi si mult bulion dulce si macaroane sau taietei de casa lati si e foarte buna. supa e cu totul altceva.
mira, e o supă pentru că nu-i ciorbă dar și supa și ciorba sunt zămuri (ori zume ori zame) în limbaj arhaic:-)
Oarecum off-topic: Intrucat constat o recidivare relativ frecventa a utilizarii termenilor culinari… neuzuali (straini, regionali/arhaici sau pur-si-simplu mai putin frecventi) in cadrul retetelor (lucru in principiu justificat daca inlesneste comunicare mai rapida), pt uzul nostru, al celor mai… „naivi”, mai ne-umblati prin lume si (inca) mai nedeprinsi cu bucatariseala, cred ca n-ar fi inutil ca acestia sa fie si explicitati (mai ales ca pe dex online caneloni am gasit, dar ciabatta nu, iar dictionarul online italian-roman imi traduce termenul drept papuci, si ma indoiesc sa fi pus dumneata in zama asa ceva) poate undeva in cadrul articolului (preferabil la sfarsit, pt a fi usor gasibil), dar si mai bine cred ca ar fi de intocmit pe blog o pagina-dictionar (vocabular) de termeni cu circulatie mai limitata, indiferent ca sunt termeni straini, regionalisme/arhaisme sau simple cuvinte – chiar si neaos romanesti – mai rar folosite, evitand astfel necesitatea repetarii explicitarii aceluiasi termen cu o ocazie ulterioara. O simpla ordonare alfabetica in pagina a acestor termeni ar fi suficienta pt cautare, si – nefiind o lucrare stiintifica – nu e necesara rigoare stiintifica, adica „traducere” (cu sau fara ghilimele) nici exagerat de corecta, nici ultra-completa, ci doar suficienta pt facilitarea intelegerii explicatiilor aici, „intre noi”. Termenii pot sa fie eventual si insotiti de fotografie reprezentativa.
(Eu CRED ca respectivii termeni fusesera poate explicitati in postari trecute, dar unii din noi mai uita, altii nu citesc chiar fiecare articol cu regularitate nestirbita si cu atentia treaza, si vreau sa sper ca acest blog nu e conceput ca un serial la care nu poti sa intelegi un episod fara sa le stii si pe cele precedente.)
Victor, unde am scris de ciabatta e și poza, in care se vede o bucată de pâine. Cu o simplă căutare pe google găsești multe rezultate pentru ciabatta iar de obicei primul dă un link spre definiția corectă.
http://www.google.ro/#hl=ro&source=hp&q=ciabatta&aq=f&aqi=g10&aql=&oq=&gs_rfai=&fp=444e4996ea556a8e
Cât despre ce e acest blog, ei bine, e un loc care vrea să inspire, să de aidei, să dea de lucru minții la fel cum dă papilelor. E un loc care nu dă lucruri după modelul „mură în gură”, nu mi-am propus să țin cursuri de gastronomie prin intermeddul lui, nu mi-am propus să învăț oamenii să gătească și cu atât mai puțin nu mi-am propus să îl transform într-un dicționar de termeni culinari. Sper să fiu bine înțeles când spun toate astea, nu te cert acum dar cred că puteai rezolva povestea cu o întrebare simplă: „ce e ciabatta?”. Aș fi răspuns mult mai scurt decât acum:-).
Ma auzisi strigand?! :D
Dap, era exact ce ma preocupa! :)
Multam!
Manole:-) cu drag!
Ii faina…… dar daca ai venit din alta tara si nai decat morcovi si bors si niste cascaval poti face supa.
acu’-ncerc reteta! :)
azi sunt asa de bolnava…
asa ca am pus la fiert, neavand patrunjel am inlocuit cu un cartof, miroase bine deja, de abia astept sa pap.
mersi de reteta
ildi, sănătate multă:)!
Simplă, simplă da buuuuună ……….. Asearăi m-a lovit şi pe mine pofta de zamă acră şi din fericire mai am încă butoiul cu zamă de varză şi vreo două verze rătăcite. Aşa ca am executat o ciorba de raţă cu zeamă de varză şi o varză calită cu gâturi de berbecuţ. Să avem poftă :).
tocmai ce se face :)
Hadene, mi-ai facut pofta… de Toate panzele sus! Cred ca am sa-l revad a… 5-a oara, daca nu ma-nsel :)