În week-end am jucat în deplasare și nu am putut să-mi iau cu mine grill-ul Weber. Pentru că are 38 de kilograme și e ceva mai mare decât o poză cu nevasta, pe care, la o adică, o poți pune-n portofel. Am făcut totuși niște grătare (nu mă pot abține, asta visez, asta pictez) la umbra unui nuc și am încercat să aplic din cunoștințele dobândite recent, improvizând cum face orice bun român. Mâncarea a ieșit destul de bună în cele din urmă (ok, foarte bună) dar experiența obținerii ei a fost similară cu renunțarea la Harley Davidson în favoarea unei Mobra altoite cu un IJ sovietic. Să vă explic:
Am folosit o bucată de ceafă de un kilogram.
Am crestat-o ușor și am condimentat-o cu sare.
Am presărat peste ea și piper, apoi am frecat-o bine.
Am împletit peste ea câteva coji de ceapă verde, cu scop dublu-pentru aromare suplimentară dar și pentru protecție.
Am încercat să o coc încet și pentru că bătrânul grill tip cutie pe care-l aveam la dispoziție nu are capac, am acoperit carnea cu o tavă de copt pâinea, la fel de bătrână. Idee bună în esență dar nu foarte eficiantă, dintr-un motiv simplu: spre deosebire de grill-ul meu de acasă, al cărui capac acoperă toată suprafața grătarului, oala acoperă doar o parte, lăsând o mare parte din căldură să se piardă.
Un alt dezavantaj al grătarelor noastre obișnuite e acela că nu prea te lasă să gătești încet. Din cauza distanței mici dintre cărbuni și carne, ești forțat să te miști repede, să întorci carnea des (lucru care nu-i neapărat în avantajul cărnii) și te împiedică să te bucuri de aromele subtile care se dezvoltă în timp.
Dacă m-am descurcat? Sigur că m-am descurcat. A ieșit mâncarea? Da, a ieșit. Suculentă? Foarte. Aromată? Perfect. Dacă mâine ar dispărea grătarele Weber din lume m-aș descurca? Mai mult ca sigur, dar aș prefera să nu dispară, pentru că experiențele pe care mi le oferă sunt greu de egalat.
Să fiți sănătoși.
Am avut niste carne pusa la marinat de sambata seara si am ametit-o ieri.
Am marinat-o in ceapa uscata, suc de rosii (pregatit de mama pentru iarna), boabe de piper negru si sare.
S-a facut un nor deasupra-mi si-a trasnit si-a tunat de buna ce-a fost :)
Cu dragoste pentru Gratare,
Vic
Iar ne iei de Luni Dimineata cu asemenea bunatati ??? Esti pur si simplu RĂU !!!
Hihihi…Sweet revenge:) Asa, sa vezi si tu prin ce trecem noi, restul muritorilor, care nu se desfata cu ozn-uri de gratare de firma :P
Acum s-a vazut cel mai clar faptul ca tu esti in primul rand bucatar si-abia apoi român. „Un alt dezavantaj al grătarelor noastre obișnuite e acela că nu prea te lasă să gătești încet” – Cati romani isi folosesc, oare, gratarul pentru a crea ceva si cati pentru 2 beri, un mic si-o manea, in padure la Cernica?
De 3 zile fac grătare, simple, bătrâneşti cu lemne aprinse-n piramidă, la care trebuie neapărat să bei ceva şi să stai la o vorbă că altfel mori de plictiseală. Dar au ieşit toate bune, bune. În rest, carnea arată demenţial!!!!
bag seama ca omenii aia care ti-au facut cadou gratarul au creat un „monstru” :)). dar te inteleg, ti-am mai zis, si noi avem unul si e minunat. cat despre Harley, n-as mai putea sa mai merg pe nimic altceva acum :D, ca tot adusesi vorba…
Interesanta metoda asta. Pana acum puneam doar sare piper si eventual putin usturori, trebuie sa incerc si asa. :)
Victor, să-ți fie de bine:-)
Ovidiu, sunt renumit pentru asta:-)))
Radu:-)
bekooletz, e cumva treaba fiecăruia cum își face grătarul, e treaba mea să vă arăt că se poate face-n multe feluri:-)
AlexT, eu am norocul de a sta la povești și bere/vin fără să trebuiască să suflu-n cărbuni:-)
Zazuza, te înțeleg perfect.
Dragoș, succes.
Promit ca ii arat la mama blogul asta
=))!
Si-asa acum gateste minunat, apoi dupa ce face retetele astea :O
Alle, mulțumesc:-)
super advertorial :)
Ce bunatate ai gatit acolo!
Adi nu mai trebuie să suflu pentru că am paletă:))) să vântur cărbunii:P
citesc, ma minunez in general de comentariile tale. Dar e amuzant. In general nu gasesc bloguri foarte amuzante, asa ca ma multumesc si cu comentarii.
o intrebare si o critica.
1. ce este atat de „diferit” la aborbare? Presupun ca lipsa gratarului tau jmecher. Altfel nu. este o abordare normala. Puteai sa fii jmecher si sa pui niste afumatoare sub carne
(lemne ude in folie de aluminiu)
2. iesi din macro cu pozele. bucura-ti si cititorii care stiu sa faca poze si in plus mai stiu sa si gateasca.
Arata bucata de carne intrega.
Arata cum ai pus pe gratar oala aia. Poza aia nu insemna nimic.
arata aranjamentul intr-o farfurie.
bogdan, (animaloo)hai să-ți spun:
toți oamenii pe care-i știu eu taie ceafa, nu o lasă întreagă. cei mai mulți dintre ei o fac la foc iute, nu o acoperă. asta ar fi abordarea diferită. tu în schimb ai putea să abordezi normal măcar limba română (cuvântul „jmecher” nu există). pe de altă parte, nu faci diferența dintre macro și close-up. niciuna dintre pozele mele nu e macro, nici după setări nici după acuratețea detaliului.
în rest, pentru mine ești doar un troll care scrie doar ca să se afle în treabă. ăsta-i ultimul comentariu la care îți răspund, următorul de felul ăsta intră în spam, cu tine cu tot.
Adi, in sfarsit gasesc si io un iubitor de Weber la care visez de o vreme. Merita oare sa iau varianta cu tot cu masuta sau doar gratarul cu 2 roti si sustinator ? Slow cooking mi se pare geniala ca metoda si abia astept sa o probez.
Pozele tale chiar sunt faine, isi fac treaba foarte bine, te lasa cu pofta-n ga si te fac curios de mai mult. Sincer nu mi-ar place sa vad halca aia de carne pozata moarta pe o farfurie eventual cu un f11 ca sa fie totul clar :D
In concluzie, multumim si mai vrem :)
la noi, 99,99% din lume condimenteaza carnurile cu chestii din plic, uscate, condimentarea exceptionala se face cu mediu umed, asa ca ramane ca fiecare sa aleag a.Eu personal, aleg marinatele umede, …CARAIBIENE!