Ciorbă de păcate

Undeva adânc înrădăcinat în felul meu de a gândi mâncarea se află lecțiile primite, atât verbal cât și prin puterea exemplului, de la tatal meu. Bucuria de a mânca, de a împărți mâncarea, de a improviza o mâncare gustoasă din orice îți pică în mână, toate fac parte din rădăcina familiei.

Ciorba pe care v-o prezint astăzi se bazează pe un concept pe care l-am învățat recent de la tatăl meu. E păcat de legume să le arunci dacă rămân nefolosite și din “e păcat să …” iese ciorba de păcate.

Am început ciorba prin a căli în puțin ulei un amestec de ceapă, țelină, atât rădăcină cât și Apio, morcov și ardei, unul gras și unul nu așa iute pe cum pare în poză. Am turnat peste supa de vită rămasă de la rețeta de săptămâna trecută, apă, o mână de orez și câțiva cartofi noi (dar vechi) pe care i-am curățat cu spatele cuțitului (într-un fel principal aș fi lăsat coaja, dar în supă nu mă încântă).

Până a mai clocotit vreo 15 minute am curățat și tăiat mărunt o jumătate de varză roșie, un dovlecel destul de voinic și am porționat o jumătate de broccoli.

Am adăugat varza în oală, am mai așteptat 15 minute după care am adăugat ingredientul magic, tămăduitoare a păcatelor de ieri seară, moarea de pe varza murată. Dovlecelul și broccoli le-am adăugat cu 5 minute înainte de “stingere” după care am potrivit de sare și piper. Eu mănânc ciorbă destul de rar, dar pentru asta chiar a meritat așteptarea.

Scurt:

1 ceapă

2 morcovi

½ ardei gras galben

ardei iute (după gust)

2 bețe țelină Apio

½ rădăcină de țelină

½ varză roșie

2l apă

2l supă de vită

150g orez

6 cartofi noi

400ml moare de varză

½ broccoli

1 dovlecel

Sare și piper

Călim ceapa, morcovii, ardeii și țelina, adăugăm apa, supă și orez. Urmează cartofii, varza roșie și acrim cu moare. Adăugăm broccoli și dovlecel cu 5 minute înainte final.

Text&Foto: Vladimir Marian

Printre oale