Bună să vă fie inima. Se pare că a venit acea perioadă din an în care trebuie să scriu un articol (nu trebuie, așa vreau) despre blogul acesta și despre ce face el pe internet. De data asta voi scrie despre ce nu face el, nu pentru că nu ar putea ci pentru că nu vreau eu să facă. Înainte de asta însă, pentru a răspunde de pe acum întrebărilor de genul „cine te-a supărat?”, vă spun că nu m-a supărat nimeni și că scriu acest articol pentru a evita eventuale supărări. Viața-i scurtă și e contraindicată risipirea ei, iar a sta să răspund la comentariile unor oameni care nu știu să se recomande dar pretind conversație, e o risipă de timp. Prefer să scriu din când în când pentru toată lumea iar cine are minte de priceput va pricepe, cine nu, va putea cel mult să găsească o explicație a faptului că nu poate să comenteze pe blogul meu (știu, e minunată lumea 2.0, în care oricine poate spune orice despre oricine și orice, dar așa cum nu oblig pe nimeni să-mi citească blogul, tot așa nu vreau să fiu obligat să citesc comentarii care se soldează doar cu pierdere de timp).
Așadar, ce nu face blogul meu, cu liniuță, de la capăt de rând:
-blogul meu nu oferă consultanță pentru restaurante. Totuși, cunosc bucătari și proprietari de restaurant care îmi spun că se inspiră de aici, lucru care mă bucură. De aici înțeleg că blogul meu oferă inspirație.
-blogul meu nu oferă rețetare pentru tinerele gospodine, rețetarele sunt pentru profesioniștii care știu să le citească și pot să le pună în aplicare cu ajutorul uneltelor potrivite. Totuși, cunosc tinere gospodine care îmi spun că pot să gătească după blogul meu, fără a fi foarte pricepute în bucătărie. De aici înțeleg că maniera în care am ales să mă exprim pe acest blog e una corectă, în conformitate cu misiunea pe care am ales-o.
-blogul meu nu este despre haute cuisine. Totuși, cunosc oameni pasionați de gastronomie (vezi definiția, ca să evităm confuziile: GASTRONOMÍE s. f. Arta de a prepara mâncăruri alese sau însușirea de a le aprecia calitatea, gustul. – Din fr. gastronomie.
Sursa: DEX ’98 (1998) ) care-mi spun că se inspiră de aici uneori. Pentru mine e un semn bun.
-blogul meu nu e despre sofisticare. Din nefericire, sofisticarea și snobismul se țin de mână pe meleagurile noastre și, în consecință, am ales să mă adresez celor care caută simplitatea.
-blogul meu nu e un institut culinar. Dacă vrei să înveți să gătești ca un profesionist, trebuie să mergi la școală, să plătești pentru asta. Sau să-ți petreci multe zile în bucătării de restaurant, ca ucenic. Sau, și una și alta.
-blogul meu nu se duce prin casele oamenilor să-i facă cu ou și cu oțet. Cel mult, le arată oamenilor la ce-i bun oul, la ce-i bun oțetul:).
Voi încheia cu o sugestie: dacă vrei să educi oamenii conform cu credințele tale sau în conformitate cu ceea ce știi tu că-i corect, fă ceva constructiv în sensul ăsta. Deschide o școală, scrie o carte, fă-ți un blog, fă-ți un restaurant, deschide o rulotă cu hot dog. Cei care strigă din tribună, nu participă la meci, chiar dacă-s pe stadion. La meci participă doar jucătorii, antrenorii și arbitrii. Să fim sănătoși.
Frumos spus !
Simplitate si inspiratie vad eu pe blogul tau.
Zile cu spor sa ai.
Adi, pentru a nu-se-mai-stie-a-cata-oara am avut o dimineata faina. Una in care citesti, zambesti si cand iti indrepti spatele ridicandu-te de la computer te simti mai bine. Mult mai bine! :)
Multumesc, Adi!
felicitari pentru precizari.cine are urechi de auzit sa auda.Eu iti vizitez blogul destul de des, desi sunt o „gospodina” care gateste de 29 de ani pentru cei dragi am mereu de invatat cate ceva din postarile tale.Imi place cum gatesti si imi place si cum prezinti asta,ador mancarea traditionala si intamplator fiind din Ardeal(Oradea)in multe din retetele tale regasesc gustul copilariei mele.Inca o data te felicit si iti doresc spor in continuare.
mie imi place tare mult !
Neata buna Adi.
nu stiu ce cred altii dspe blogul tau, dar eu m-am inspirat de f multe ori de aici, chiar daca nu sunt profesionist in domeniu. am facut o gramada de retete. unele au iesit excelent, altele au fost acceptabile, si asta datorita faptului ca poate nu am avut eu la indemana toate ingredientele si uneltele potrivite. am redescoperit aici o multime de retete pe care le stiam din copilarie, si pe care le-am gatit cu mare drag. si pentru asta trebuie sa iti multumesc. sa ai o zi minunata si bafta in tot ceea ce intreprinzi.
Multumesc ,a fost instructiv ,e buna lectia !Oricum eram FAN ,raman si pe mai departe !:)
as adauga la final ca la meci participa si spectatorii. iar ca unul dintre ei, iti multumesc pentru postari!
si nu in ultimul rand, da, retetele tale sunt totdeauna inspirationale, fara sa fiu vreun specialist intr-ale bucatarelii.
Foarte corect!!! frumos articol si ..la obiect!!
Eu nu sunt bucatar de profesie ,dar am invatat foarte multe de pe acest blog ,am gatit mancaruri demne de restaurante cu „staif” urmand retetele postate!!!
Deci…multumesc!
Iti multumesc Adi ca existi,ïmi plac retetele postate,pe multe dintre ele le-am „testat” si am fost multumita!
MULTUMESC!
Cred că lecția aceasta (pe care nu am solicitat-o dar la urma urmei orice lecție e binevenită dacă te învață ceva) îmi este dedicată. Cine are minte sa priceapa, cine are urechi sa auda, a bon entendeur salut.
De fapt nu e chiar o lecție ci mai degrabă o răbufnire, un strigăt de iritare, o criză de nervi.
Ultimul paragraf e ilustrativ : ..daca vrei să educi oamenii conform cu credințele tale sau în conformitate cu ceea ce știi tu că-i corect fă ceva constructiv în sensul ăsta…
Ce anume mi-a atras aceste fulgere deasupra capului? O dorintă de discuție, din când in cand o remarca critică, plăcerea de a dezbate. Cred că toate acestea sunt constructive dacă sunt facute cu sinceritate și din dorința de a imbunatați ceva. Nu cred că trebuie sa stai in spatele unui grătar ca să fii constructiv. Gastronomia e și pasiunea mea și ințeleg să mi-o exprim ,să o discut cum pot mai bine. Am remarcat insă ca pe multe din site-urile culinare (si nu numai) există doar două posibilitati : aplauzi și esti acceptat, critici și esti ostracizat. E clar, nu ? « Prefer să scriu din când în când pentru toată lumea iar cine are minte de priceput va pricepe, cine nu, va putea cel mult să găsească o explicație a faptului că nu poate să comenteze pe blogul meu «
De ce e așa ? Nu pot să spun și nici nu mă interesează, aștept să citesc cartea lui Boia, « De ce sunt românii altfel « ca să ințeleg.
Știu insă că la noi e cale lungă până la o gastronomie de calitate, că sofisticare incă nu există, și nu se prea știe ce înseamnă, că multe lucruri sunt de făcut si că fără discuții deschise e mai greu să schimbi ceva.
Deci încă o dată, nu am avut intenția să ofusc, să ating un nerv sensibil, să ințep un ego. Dar în limitele aplaudacului plăcerea comentariului dispare, așa că nu o voi mai face.
Să fiți sănătos
ați înțeles greșit. postarea este despre blogul meu, nu despre dumneavoastră. aprob cam 98% dintre comentarii și, dacă stai să citești puțin, nu toate-s laudative (nici nu cer să mă laude cineva, nici nu prea știu cum să răspund unui comentariu în care-s lăudat). încurajez dezbaterea și nu mă supără părerile contrare. ele însă trebuie să vină însoțite de argumente. și prin argument înțeleg altceva decât „am înețels că-i o rețetă făcută într-un restaurant, trebuie să pui gramaje”. dacă trebuie să explic de ce nu pun gramaje când rețeta a ieșit așa cum am făcut-o și descris-o, lucru evident, între noi fie vorba, consider că-mi pierd vremea. dacă ar fi trebuit să explic de ce am pus atât de multă nucă în compoziție sau cât unt am pus în sos ori să avem o discuție pro/contra unt în sosul de fructe (zic și eu, așa, de exemplu), înțeleg să dezbatem.
Urmaresc multe bloguri culinare, dar pe acesta intru aproape zilnic sa vad noile postari. Am invatat sa gatesc mai sanatos si mai colorat. Am invatat ca pot gati lucruri bune si sanatoase cu putini bani. Sunt o gospodina incepatoare, care se inspira din acest blog si la care i-au iesit toate prajiturile testate. Imi plac povestile care insotesc fiecare reteta. De cateva ori chiar am dat in lacrimi, alte ori am ras… Sunt retete facute si postate cu suflet. Sofisticarea si gastronomia culinara de calitate de aici porneste, nu de la ustensilele folosite in bucatarie.
In final, felicitari pentru tot ceea ce faci!
Adi, tot incerc sa caut ceva firme care ofera cursuri de specializare pentru bucatar. Desi gatitul pentru mine va ramane la nivel de hobby, m-as simti mai bine daca as urma si niste cursuri. Primul gand m-a dus la tine, in speranta ca imi vei recomanda ceva. Multumesc.
Fain spus! Am invatat, ca poti educa proprii copii, macar incercam, cei care suntem parinti! Adultii, insa, chiar daca trebuie sa ne educam mereu si mereu, unii nu vrem deloc! Asa ca, , fac parte intotdeauna, din aceeasi categorie: ‘asa nu’ sau ‘nu faceti ca ei’!
Un post binevenit.
E un blog.
Bun.
Un blog bun.
îmi place îndemnul pozitiv: mai bine să construieşti ceva decât să începi să distrugi.