De multe ori, mă cuprinde nostalgia gândindu-mă la bunica paternă ce stătea într-un bloc lângă gara din Cluj și nu dorea să renunțe la soba ei de fontă pentru aragazele „moderne”. Soba aceea era locul unde se petrecea alchimia. Acea stație de lucru cu sertare și sertărașe, inele de fontă și prosoape atârnate la uscat pe mânere era o adevărată stație magică ce, prin îndrumarea bunicii, făcea mâncăruri care mai de care mai apetisante.
Deși mâncărurile erau multe, amintirea despre mălai e la loc de cinste, o prăjitură pe care o știm ca și „mălai dulce”, care mi-a rămas în cap ca și „signature dish-ul” bunicii. Tot ce mai știu despre rețeta ei este că aceasta conținea lapte acru, deci nu am încercat cu adevărat să reproduc rețeta istorică, ci să creez ceva ce să îmi amintească de acele momente. Așa am ajuns să aflu că în Brazilia și în Jamaica se mănâncă diferite versiuni ale mălaiului dulce, majoritatea după tehnici aduse de către sclavi din Africa. Astfel, m-am gândit din nou cât de apropiați suntem toți și cum mâncarea bunicii mele ar putea fi și mâncarea bunicii unui sud american sau african.
Documentarea și interpretarea proprie m-au dus la rețeta de jos:
Am amestecat într-un bol 250g de făină de mălai, două ouă, 330ml lapte dulce, 250g zahăr, două linguri de făină albă și, pentru a onora rețeta bunicii, 330ml de lapte bătut.
Toate acestea le-am bătut cu un mixer până când s-a topit zahărul, iar compoziția era mai mult lichidă decât un aluat. La asta am adăugat apoi 7g de praf de copt și am amestecat cu un tel până s-a omogenizat. Am mutat compoziția într-o tavă unsă cu ulei și am dat la cuptorul preîncălzit la 160⁰C.
Din compoziția lichidă, s-a conturat o textură de budincă, iar apoi s-a coagulat într-un fel de chec. Am scos tava din cuptor după 45 de minute, dar tehnica aceasta mai umedă m-a obligat să aștept până când prăjitura a ajuns la temperatura camerei.
Atunci am tăiat felii, le-am pudrat cu zahăr vanilat făcut pudră, adăugând portocală confiată și sirop de arțar.
Am obținut exact ce am vrut, ceva ce să îmi amintească de bunica, fără a avea pretenția de a face exact aceeași rețetă.
Text&Foto: Vladimir Marian
Se foloseste faina de malai din care facem mamaliga sau pe aceasta o rasnim pentru a fi fina? Multumesc.
Eu am folosit faina pentru mamaliga fara alte procesari anterioare gatirii.
Misto retea! Am sa o incerc. Din poze pare delicios deci trebuie sa incerc
Chiar dacă personal mi-as dori sa reproduc rețeta bunicii, nu am același tip de mălai, așa ca diferența e majora … In ori caz, rețeta e inspirata, între atâtea torturi si creme de Crăciun. :)
Seamana cu alivenci. Cred?!
Simpla si buna.