Nu mai știu unde am văzut sarmale cu miez de nucă dar sigur nu-i din capul meu povestea asta. De unde-i, de unde nu-i, mie mi-a cășunat să văd ce se petrece în firea sarmalei dacă-i dai cărnii spre companie-n oală și o măsură de miez de nucă. Pentru că varza dulce din piață era bocnă, am luat varză murată. Cred că varza dulce ar fi accentuat gustul nucilor dar nici așa n-a fost rău. De fapt, a fost foarte bine, am avut musafiri aseară, împreună cu care am mâncat 47 de sarmale din 50 (4 oameni). Ia să vedem:
Măcelarul meu mi-a tocat carnea-porc și vită, aceasta din urmă fiind ceva mai puțin de o treime. Bulionul e din acela original, rămas de la rețeta de acum două zile.
O bucată de cârnat afumat, o felie de slană-astea-s de pus în oală, printre sarmale. Kaiserul e pentru pus în sarmale.
Miezul de nucă e tot din piață. E important să-l gustați înante de a-l cumpăra. Dacă nu-i bun la gust, nu-l luați, și gata. E mai bine să-l luați din piață, pe cel din supermarket nu-l puteți gusta.
Orezul cu bob mare e necesar și el. Practic, el leagă umplutura.
Am folosit condimente puține: sare, piper și boia dulce.
Și, firește, varza acră.
Înainte de orice, am pus două cepe tocate-ntr-o tigaie cu puțin ulei, am sotat ceapa apoi am adăugat orezul. Am amestecat mereu timp de trei minute, să se încingă orezul uniform, să se dezlege amidonul din el și să formeze o pastă subțire în jurul bobului. Am pus la urmă condimentele și am mai amestecat puțin.
Am tocat miezul de nucă, măricel, din cuțit.
Am pus carnea, orezul, nuca și kaiserul tocat într-o oală.
Am adăugat o ceașcă de bulion și am amestecat bine de tot.
Am desfăcut varza în frunze și am început să fac sarmalele.
…și tot așa, de 50 de ori.
Am așezat sarmalelel în oală, cu afumătură printre ele și cu câteva rămurele de cimbru.
După ce am umplut oala, am turnat peste sarmale încă o ceașcă de bulion, am acoperit cu apă, am pus capacul și am lăsat sarmalele la foc mic, la cuptor, pentru 2 ore.
Asta am obținut:
Le-am mâncat cu multă bucurie și le-am însoțit cu vin roșu din Moldova de peste Prut. Să fiți sănătoși.
Uite-aşa îmi fac eu sarme în weekend! :) Şi-aşa-mi era dor, că de la Anul Nou o trecut ceva vreme.
Uof, candva incepusem sa vad in tine un prieten, dar cu asa poze si descrieri dimineata, bag seama ca te transformi in dusmanul meu…. :)
Fain de tot! la noi forma asta de infasurat sarmale i se spune Tolcerasi!
Domnu Hădean, dacă nu le-ați fi mâncat cu bucurie v-aș fi alergat cu polonicul și vă confiscam și vinul ăla bun din Moldova. Niște mici bijuterii sarmalele alea. Deci cu nucă.. aha… am notat….
Mariana, logic, doar seamănă cu niște tolcere:-
Nina:-)
Cârtițoi, sarme să fie!
Tanti Jeni, deci cu nucă:-) (o combinație de nucă+păsat+hribi e blasam în post!)
of, cand am auzit de nuca mi s-a facut o pofta de taitzei cu…nuca, evident. grozav, acu o sa mi se zbata ochiul toata ziua :)
Deci…
Am in sfarsit bucataria proprie. (pana acum o imparteam cu mama).
Acu incep sa si gatesc singura. Nu ca pana acum nu faceam da asa mai rar si traditionalele parintilor. Lasagna ta mi-a iesit excelenta, carbonara, mamaliguta…. in week vine ciorba de peste (sper sa-mi iasa)
PS: ata alimentara nu am gasit nicaieri :(
LaCina:-))
Anamaria, incearcă la papetarie(ai putea avea surprize) :-)
Ce idee bună! Sarmale cu stafide am mîncat, cu nuci încă n-am avut ocazia, dar sper s-o am în curînd :)
Lucia, îți doresc. Știu că o să-ți placă:-)
Servus Adi,
te ”urmaresc” de putin timp insa am de gand sa raman :)
Cand am citit titlul am strambat putin din nas, rezultatul final e asa de fain incat categoric as gusta combinatia.
E o placere sa trec prin bucataria ta. Tine-o tot asa! :-)
Andreea, mulțumesc. E important să fii deschis la lucruri noi. Într-adevăr, e posibil să nu-ți placă după ce guști dar măcar știi sigur dacă e pe gustul tău ori ba:-).
Ah! Felicitari! Cum reusesti sa le faci atit de micute? Asta nu pot sa pricep. Nu-mi place gatitul. Nu respect retete. Totul la mine e ochiometric. Prepararea mincarii? Complicata cu vase multe, minjite, vase care trebue curatite bine inainte de a le viri in masina de spalat vase murdare(daca vrei sa nu ti se infunde). Si totusi, tu ex plici pe intelesul meu. Totul devine deosebit de clar, evident, ceva… pai,normal ca-I asa. Am incercat citeva indicatii documentate din blogul tau si mi-au iesit. SUPER Urmatoarea aventura e: COZONACUL. Am tot adunat retete de cozonac: una mai ‘incilcita’ decit alta(imposibil de realizat…deci astept Pastele si Craciunul pentru a fi invitata la o felie de C la vecina-experta.) Fiecare reteta cerea 12 ore de lasat-aluatul-sa-creasca, ceea ce mi se pare imposibil de asteptat atit. Daca eu am chef sa fac praji dupa masa sau dimineata devreme, nu jur ca voi mai avea chef sa continui dupa 12 ore. Reteta ta cere doar ½ ora!!!!!!Am inteles correct?
Laura, rețeta de cozonac cere 1/2 ora framântat, 1 oră dospit la loc călduț și 45 de minute la cuptor, deci mult mai puțin de 12 ore:-). Mă bucur că poți să gătești după rețetele pe care le găsești la mine:-).
Multumesc. Bravooooo tie! Bravooooooo mie!!! Mi-a iesit CoZonACul. Mmmmm si ce bun e!
O felie TIE! Una MIE! Una fiecarui COMENTATOR.
Am citit si twitterul: Se propune o cina romantica? Sau o nuanta romantica print re ingredients ?
A romantic touch. rapping at your KITCHEn’s door!
Only this, and nothing more.’
Daca dup a ce mi-a iesit un COZO perfect am chef sa-l parafrazez pe Poe, nu e intimplator. Poe, romantic in felul lui dar in mod deosebit horror (print re altele). Horror? Aluatul dospit? Cam pe la 5ani (si chiar mai tirziu doar eu pe atunci avem 5) bunica inainte de sarbatori framinta aluatul intr-o oala imensa, il acoperea c-o fata de masa si-l punea sub plapuma, la crescut, exact in patul in care dormeam eu si p e care buni mi-l proaspat schimbase. Si statea EL acolo pina-si amintea EA de EL. Cind isi amintea de EL era déj� prea tirziu.
Iesise din oala, se lipise de tot ce i-a iesit in cale… si inundase patul exact ca-n filmele horror cind cite o substanta groasa,fluida,nemaivazuta si nemaiimaginata tisneste, se in tinde si se intinde, si se intinde zi de vara pina-n seara. Am plins ingrozita. Nu vroiam sa dorm nici in aluat nici cu aluatul. Pina n-a schimbat iar patul nu m-am lasat convinsa. Posibil ca de atunci sa mi se traga antipatia asta pentru aluatul dospit. DAR ACUM MI-A TRECUT.
Felicitări!:-)
Nuci in sarmale. O sa incerc doar in 2…3… Arata frumos.
Multumesc. Felicitarile sint meritate.
Si mai beau o gura de apa si atat :)))
MINUNATA RETETA SI CRED SI…F. GUSTOASE SARMALELE !