Până la urmă, focaccia nu-i altceva decât o pâine. O pâine turtită, crescută mai mult sau mai puțin, făcută în Italia după mai multe rețete cu specific local. Aluatul de bază e simplu și asemănător în cele mai multe dintre variante (apă, făină, sare, drojdie, ulei de măsline), sunt mici diferențe la tehnică și destul de multe și variate la adaosuri (plante aromatice, legume, mirodenii, brânzeturi sau mezelărie). Nu-i atât de complicat. O să vă dau rețeta pe care am făcut-o mai zilele trecute (de fapt acum mai bine de o lună) în Feleacu. Aluatul seamănă cu cel de pizza (sau de pâine) și conține: 1 kilogram de făină albă (am folosit făină 000 de la Arpis), 12 grame de drojdie uscată, 10 grame de sare, 10 grame de zahăr, 120 ml ulei de măsline și 550 de mililitri de apă. Aluatul se fărmântă astfel: amestecă făina cu drojdia, sarea și zahărul (poți să le cerni împreună printr-o sită cu ochiuri mai mari, aerarea ajută). Adaugă apa și uleiul și frământă 6-8 minute. Lasă la dospit de seara până dimineața, în frigider.
Pentru coacere lucrurile-s la fel de simple. Nu ai nevoie de un cuptor pe lemn, cu vatră, cu energie termonucleară sau mai știu eu ce artificiu. Nu. Ai nevoie de un cuptor decent, de uz casnic, care să coacă uniform (cât de cât), dar nici asta nu-i o condiție, doar ai posibilitatea să întorci tava în cuptor oricând. Ce ai de făcut?
Întinde aluatul într-o pătură groasă de 2-3 centimetri, într-o tavă unsă cu ulei de măsline. Împunge aluatul cu degetul arătător (fie, folosește ce deget vrei) din loc în loc, asta va ajuta aerul dinaluat să plece – nu-i nevoie de tot.
Presară peste el sare grunjoasă, piper abia râșnit (dacă vrei), semințe de susan alb ori negru, semințe de negrilică (eu am avut), împrăștie frunze de țelină sau pătrunjel, frunze de leurdă sau busuioc, poate chiar oregano (unele se vor arde, dar nu-i bai, ce se arde cade, dar nu înainte de a lăsa în urmă aromă, ba chiar aroma de fum e una de căutat și ușor de obținut astfel, mai ales dacă nu ai un cuptor cu foc de lemne).
Îndeasă bucățele de brânză în gropile făcute cu degetul. Poți pune acolo roșii cherry, roșii uscate. Stropește cu ulei de măsline și lasă tava cu aluat cu tot într-un loc ferit de vânt/curenți de aer, măcar 30 de minute.
Coace 40 de minute la 180 de grade Celsius. Dacă o ia prea repede (unele cuptoare mai au accese de „personalitate”, acoperă cu folie de staniol pentru o vreme). Nu tăia înainte să se răcească măcar pe jumătate. Să fii sănătos.
Superb, mai ales cu ‘termonucleara’ si cu libertatea de a-ti folosi orice deget! :)
Mortala prezentarea! dar si focaccia…
Trebuie neapărat să fac și eu facaccia de mai sus…Nu pare deloc dificil de realizat și presupun că mirosul de pâine scoasă din cuptor e demențial.