Când toamna capătă o stare romantică, ușor nostalgică, un balans între amintirile ei de copilă din casa bunicilor și dulcea relaxare a iubirii împlinite, poartă invariabil parfumul de gutui. Se înconjoară confortabil de acest abur înmiresmat și se cuibărește în fotolii comode de casă cu tablouri moștenite și fotografii vechi, uitând pentru câteva ore să foșnească pe aleile parcurilor, preferând cuminte și tăcută să sfințească tihna după-amiezei de duminică.
Din fructul acestui parfum punem în cratița veche și bună o mâncărică de bunici, aromată și ușor paradoxală pentru gustul românesc, dar răspândită îndeajuns de mult în familiile cu memorie afectivă și simț al continuității.
Se clătesc bine de tot 4-5 gutui și se curăță de cotoare, semințe și părți lemnoase, fără a îndepărta coaja. Se taie în felii lungi și se călesc într-un strop de ulei până capătă un pic de crustă și culoare. Dacă nu încap într-o singură tranșă, nu se înghesuie, se procedează sistematic. Se scot și se dau la o parte.
În altă cratiță, capabilă să cuprindă toată mâncărica, se pun 3 linguri de zahăr la topit, eu recomand brun și folosesc muscovado. Când dă primele semne de trecere în stare lichidă, se adaugă o cană de apă și se amestecă pentru omogenizare. În altă cană se amestecă 3 linguri de făină cu apă caldă sau supă, dacă aveți pregătită. Se adaugă încet peste caramel, amestecând continuu. Se lasă 10 minute să fiarbă și se pun în sos, pentru alte 5 minute, gutuile.
Se dă un praf de sare și unul de piper.
Garnitură la această minune parfumată de toamnă recomand, dacă este și se poate, cotlet de cerb la grătar. Tăiați cotletul în felii de de 1,5-2 cm. Dați un strop de piper sfărâmat pe ambele părți, masați ușor fiecare felie cu un strop de ulei de măsline și puneți la fript într-o tigaie antiaderentă încinsă anterior. Lăsați două minute, sărați uşor, întoarceți, lăsați încă un minut, adăugați o bucățică de unt și o căniță cu bobițe roșii de coacăze. Dați timp câteva secunde fructelor să aromeze untul, untului să aromeze crusta bucățelelor de carne.
Serviți, după cum spuneam, împreună aceste elemente ale naturii într-un mic banchet ad-hoc în cinstea toamnei așezate confortabil în fotoliul dumneavoastră de la geam.
Text & Foto: Costin Barbutz
Rețeta pare a fi excelentă, dar, de unde atâta cerb ?!
Eu gătesc pui cu gutui http://zinnaida.blogspot.ro/2014/03/pui-cu-gutui.html
Săptămână bună! ☺
Doamna Zina, foarte bine faceți, rețeta tradițională este cu pui. Am încercat să o scoatem un pic la restaurant, alăturându-i o cărniță …mai altfel. Poate fi înlocuit cerbul cu o carne de vită de bună calitate. Mulțumesc pentru aprecieri! Vă doresc sănătate și bucate reușite!
Mulțumesc, asemenea! ☺
Am facut sosul acesta cu piept de pui si a iesit delicios. Felicitari Costin pentru reteta!
Buna ziua domnule chef Adi Hadean si întregii echipe.
In prag de sarbatori vreau sa va multultumesc pentru toate retetele extraordinare, gustoase si foarte bine explicate si prezentate.
Sunt la inceput de drum in bucatarie am 19 ani si sunt student, dar nu trece o zi sa nu pregatesc un preparat de pe acest blog.
Sarbatori fericite!