Dragii mei, postarea de azi nu-i atât cu mâncare cât e cu amintiri. A postat Bucătar Maniac acum câteva zile o treabă care m-a răscolit. S-a întâmplat să primesc ieri o sticlă cu oloi de ruje, adică ulei de floarea soarelui ieșit de la teasc, nerafinat. Nu pot să mă abțin și vă arăt ce am mâncat azi la micul dejun: pita cu oloi de ruje. O felie de pâine țărănească, cu coajă groasă, cu miez dens dar în același timp permeabil și elastic, coaptă bine, la foc nu prea iute. Peste felia de pită am picurat oloiul. Asta-mi stârnește amintiri din copilăria aceea fericită, în care nu știam ce-i stress-ul, în care puteam să iau ori să dau o mușcă din felia de pită cu untură și boia, cu untură și roșii, cu oloi ori cu te și miri ce altceva putea fi felia aceea.
Mă gândesc cu duioșie la toate mamele pe care le-am cunoscut în viața asta și mai cu seamă la a mea. În același timp, îi compătimesc pe pruncii de azi, care au mult prea multe lucruri la îndemână pentru a putea ajunge la bucuriile pe care le trăiam noi, cei de 30+, când eram copii. Să fiți sănătoși.
mama, imi prajea paine, o freca cu ustoroi si apoi punea putin ulei …
La Multi Ani tuturor mamicilor si viitoarelor mamici (indiferent cum o sa ajunga mamici si cand)!
Dane, mi-ai luat vorba din gura! :) Intr-adevar, cei de azi au mult prea multe pentru a se bucura de lucrurile marunte. Prea putini sunt cei care s-ar bucura de o felie de pita cu oloi si ar intelege ce inseamna de fapt acel gust simplu.
ohhhh! Acuma m-a rascolit postarea ta pe mine! Si mi-am adus aminte si de pita prajita unsa cu untura si frecata cu usturoi!!!
hai ca mi-ai trezit si tu mie acum amintiri din copilaria de la bunici, cu pita de casa frecata cu unsoare, cu slana coapta la soare in punga de plastic (cat strangeam fanul) si cu porodici sarati cu sare grunjoasa
Oh, cata dreptate ai… Cu bucurie, dar si nostalgie, imi declar cei 30+ (34)! Si ma bucur ca maica-mea inca coace cozonaci si nu-i cumpara, ma bucur ca eu coc paine mai des decat cumpar, ma bucur si de postarea ta, si de ziua de azi si zambesc copilului fara griji (si fara prea multe la indemana) ce am fost candva :)
eu îl vămuiam fără milă pe vecinu pe călin ionce(azi compozirtoriu) de pita cu unsoare și porodici presărată cu boia și sare nefină.
mama mea, intelectuală de mare clasă du francais, nu mă lăsa să halesc asemenea colestroale..
miam miam..
Nu e corect coane…. nu e corect…..
Amintiri?….
Vai….. si io acum de unde iau oloi???????
:)
hehe, noi inca mai mancam pita cu untura si boia si usturoi cand mergem la pescuit :)) bunele obiceiuri nu mor niciodata ;)
da , sunt amintiri….dar eu abia astept sa ajung in tara sa mananc pita cu oloi de ruje ,pana atunci e bun si cel de masline ….
O variantă a pitei cu oloi am întîlnit-o pe malul Mediteranei, cîndva. Pîine pe care se picură ulei de măsline şi se presară parmezan. Sigur, nu se compară cu pîinea cu untură şi boia, dar e bună, bună :)
Citesc ce-mi spuneți voi aici și mă pregătesc să mă ridic să-mi mai ung o felie:-))). Nu-i ușor să te menții la 100 de kile:-)).
oloi bun de la piaț. au țăranii și e bun de miammiam..aromat.
Mmmm, ce piine buna ai pus tu acolo. Si ulei de floarea soarelui cu personalitatea bine determninata. Mmmm… Piinea este alimental care mie-mi place cel mai mult(nu carne, nu mezeluri, nu dulciuri…)PIINEA . stim bine ce se zice despre EA. E o nesimtita. Ingrasa. Ei bine, daca vreti sa nu mincati un sfert din ea, sa va saturati ,flaminzi fiind ,cu doar 2 felii de piine puneti peste ulei 7 catei de usturoi presati ca pt. mujdei. Combinatia e foarte puternica. Consumati-o seara spre a nu ameti pe cei din imediata si indepartata vecinatate, iar ca sa nu va usture limba, gitul, si tot ce poate ustura in calea ei, luati fiecare muscatura cu o gura de lapte.
Lucia Verona, stiu si eu de piinea cu ulei de masline de la TV. O prezentatoare englezoaica arata zona mediteraniana unde lumea traia din livezile cu masline iar ca punct forte al emisiunii a subliniat: “Si va puteti imagina? Lumea aici maninca uneori doar pii ne cu ulei de masline!” A facut un closeup de pi ine cu ulei doar fara brinza.
Eu fiind din alt leat,imi amintesc de pita cu ulei de ruje,presarta cu zahar.
Prin 65 multi copii nu aveau alt „dulce”.
Mama nu ma lasa sa mananc,ca noi eram „telectuali”,dar eu imi faceam pe ascuns.
La Buna…pe Lapus,nimic nu era interzis.
Mancam pita cu oloi de ruje sau de bostan si porodici.
Era voie sa ma patez pe maini,pe barbie si pe tricou :)
O tempora …o mores !
auzi la Lia,si io care credeam ka-s singuru vlastar telectual oprit de la desfatarea culinara fara rafinament!ce ne-unică sunt!jenant..
dragele de voi:-). eu am fost norocos să am părinți din clasa muncitoare:-))
Adi,vreau si eu oloi din acela cum ne dadea bunica si piinea aia care nu se compara cu nimic!
Esti bogat Adi,si eu da in amintiri!
Domnule, pita prajita cu oloi si usturoi ne-a sensibilizat zilele trecute, atat papilele gustativ cat si amorul propriu . Tocmai ce-i tinusem mandrei o prelegere despre lucrurile simple, de cum era mai demult, de ce buna era pita cu oloi, cu ceapa sau fara….etc. si azi ce vad ca si delicatese pe site? PITA CU OLOI!
Eu am gasit niste ulei de seminte de cucurbata (dovleac). Gustos tare. Ai mei faceau cateodata, dar asta de mult. Acuma cred ca ne interzice UE sa mai „producem gretosenii din astea”.
La multi ani doamnelor, domnitelor si superbelor noastre mame!
Nu ne interzice, poti face da-i mai greu sa-l vinzi daca nu ai nu stiu ce conditiile lu peste.-)
Vraji,
Daca Adi mai face multe „mancari din copilarie”,
cred ca deschidem aci forum :)
Dar cu uloi de dovleac nu ai mâncat?
Eu am primit de curand ulei de nuca, care mi-a starnit o multime de amintiri. Tot pe paine il mananc…trebuie sa imi fac ceva timp sa framant o paine adevarata.
Ai cumva idee la ce altceva as putea folosi uleiul de nuca?
Multumesc frumos!
@vertange11: Apropo de uleiul de nuca, citeam prin cartile romanesti din perioada interbelica (plus/ minus cativa ani acolo) de baietii/ barbatii care isi „frezau” parul cu ulei de nuca (in loc de gel de par).
@Adi Hadean: Noi mai mancam acasa asa ceva, mai ales in zilele de post. Crede-ma, cu putin ulei de masline/ floarea soarelui si cu cateva felii de castravete sau ridiche, e un deliciu! (Eu prefer totusi sa ung putin ulei pe felia de paine prajita, optional frecata cu usturoi.)
Eu mananc si acuma paine prajita pe plita (sau cand sunt acasa la ustensilele astea moderne ce le avem in dotare) frecata din belsug cu usturoi apoi cu ulei de care o fi…de coplilarie ce sa mai zic ….am de 2 ori varsta voastra si totul pe vremea aia era foarte natural, sanatos si mai ales fara griji.