UPDATE: pentru că mâine-i ziua cu Sfântu’ Valentin, luați de citiți și vă veseliți. Sau nu.
Am primit o pungă de cușcuș italienesc, din griș dar nu din cel mărunt-mărunt cum găsești în Maroc sau alte țări nord-africane ci puțin mai mare. Nu-i ajunge o opărire/aburire pentru a se umfla și pentru a putea fi mâncat ci are nevoie de șase-șapte minute de tratament termic în urma căruia se transformă în bobițe lucioase, cu textură fină, plăcută. L-am gătit cu piept de pui.
Am pus o lingură de ulei într-o cratiță apoi, după ce uleiul s-a încins, am pus în cratiță puiul, o lingură de ghimbir mărunțit cu cuțitul și o mână de frunze de oregano.
Am întors carnea de pe o parte pe alta apoi am pus un capac peste cratiță.
După un sfert de oră am luat capacul și am pus cușcușul peste pui. Am amestecat bine și am turnat două polonice de supă în cratiță (dacă nu aveți supă, e bună și apa). Am condimentat cu sare și piper și am pus capacul din nou.
Când am socotit că-i gata, am stins focul, am pus în cratiță trei roșii tăiate și un ardei iute tocat.
Asta-i tot.
De restu’, oregano proaspăt.
Să fiți sănătoși.
Sunt curios cu privire la acest sort de couscous. Văd că s-a umflat frumos, cât priveşte gustul, nu am nici o îndoială !
Cred ca e f buna reteta.Noua ne place cus cus ul dar il preparam numai sub forma de salata, cu rosii,castraveti,ardei,etc.putin ulei si zeama de lamiie.Voi incerca si aceasta reteta.Multumesc ptr.idee.Succes in continuare ,la toate cele.