Pizza e considerată „junk food”. Nu-i de mirare, o pizza care are peste blatul gros o tonă de brânză (de cele mai multe ori de o calitate îndoielnică), cârnați, două tipuri de salam prost, cu carne puțină și multă grăsime, costiță, cremwurst, sos bolognese, sos de roșii făcut cu ulei (să strălucească) și foarte puține vegetale, nu poate fi altceva decât o bombă. O pizza „cu de toate” e un dușman. Pe de altă parte, o pizza decentă, cu blat subțire, puțin sos făcut din roșii (roșii pasate, nu ketch-up din tub), mozzarella într-o cantitate rezonabilă și topping din elemente puține, poate fi o gustare bună, care să nu te facă să tremuri la gândul că fiecare felie îți aduce 300 de calorii.
Și apropo de calorii și de efortul de a scăpa de ele, programul meu, Înapoi la ’90, e bine, sănătos. Față de săptămâna trecută (ultima cântărire), am dat jos doar un kilogram. Acum am 105. Nu am dat jos spectaculos dar am început să observ că am musculatură. Brațele nu mai sunt rotunde, abdomenul dă semne că se eliberează de burtă și, culmea, mi-am redescoperit coapsele. Eu pun aceste efecte mai ales pe seama sportului. Un alt efect interesant: mi-a crescut foarte mult rezistența la efort. Aseară am alergat doi kilometri cu câinele (care are 4 picioare și nu obosește niciodată), el cu toate cele patru picioare, eu îmbrăcat gros și cu bocanci în picioare. În afara unei tensiuni în gambe, n-am simțit mare lucru. Cred că datorez asta antrenamentului de tip cardio.
Să revin la mâncare. În ultima vreme am tot testat combinații de făină pentru blatul de pizza. De data asta am încercat combinația de făină de grâu (albă) cu făină de ovăz. Aud că are mai multe fibre, iar fibrele sunt sănătate curată.
La trei căni de făină de grâu, am pus o cană de făină de ovăz.
Am pus peste făină drojdia (zece grame de drojdie crudă, desfăcută-n puțin lapte), două linguri de ulei de măsline, puțină sare, o pișcătură de zahăr și apa. În mod normal, la 4 căni de făină ar intra două căni de apă, dar pentru că am folosit făina de ovăz, care înghite mai puțină apă, am pus doar o cană și o treime. E mai bine să pui prima cană (în general) și din următoarea să adaugi câte puțin, în felul ăsta te poți opri când ai pus destulă.
Am frământat aluatul zece minute apoi l-am pus la dospit.
L-am împărțit apoi în cinci părți egale.
Am întins blatul subțire, în tava unsă. Am uns apoi blatul cu sos, făcut ca aici.
Pentru topping am folosit salam crud-uscat în care carnea e vizibilă și grăsimea de asemenea. Am mai folosit șuncă crudă, spanac tânăr, roșii cherry, ciuperci crude, mozzarella, câteva feliuțe de cașcaval afumat (m-am gândit că ar fi un experiment interesant) și un bulgăre mic de brânză cu mucegai, care mi-a ajuns pentru o singură pizza.
Am spus-o și o repet: secretul unei pizza decente e să nu o aglomerezi inutil (cum fac americanii, în general și cum fac și românii de cele mai multe ori).
Șunca crudă, spanacul și roșiile cherry rămân crude pentru că nu intră în cuptor. Ele se întâlnesc cu pizza abia după ce e scoasă din tavă.
Hai, că n-a fost rea.
Se simte în blat că am pus și făină de ovăz, dar nu-i nimic neplăcut, din contră.
Gata pentru azi. Să fiți sănătoși.
Atunci pizza sa fie! De mult imi tot propun sa fac pizza acasa. Nu am reusit inca din diverse motive. Weekend-ul asta clar fac pizza. O nelamurire doar: cat timp ai lasat drojdia in lapte?
zece minute. trebuie să „înflorească” puțin, să se activeze.
yammi … categoric va intra in meniul de saptamana asta :) multu’
la o pizza ma gandeam si eu s fac s vad arata iamyyy.
Ce coincidenta! Tocmai am framantat si eu aluatul pt pizza. Nu e cu faina de ovaz, dar va fi doar cu legume, asa ca se compenseaza :)
Frumos lucrat ! Arata bine ! Si plus de-asta mi-a placut comentariul tau despre pizza subtire si cu ingrediente vizibile ! Aici ai mare dreptate…unde ai multe ingrediente se amesteca si gusturile si nu iti mai dai seama daca ai muscat dintr-o pizza sau ai o tocanita pe paine !
Te saluta Teodor Constantinescu – pizzer !
Nu arata rau deloc, totusi vreau sa stiu daca dupa coacere nu s-a intarit prea tare blatul. La reteta mea folosec combinatia clasica: faina, drojdia, ulei de masline, apa si sare. Imi place combinatia pe care o folosesti la descrierea retetelor tale, sa traiesti 100 de ani.
claudiu, blatul a fost ok, crocant pe o parte, moale pe partea cealaltă:)
teo, mulțam fain:)
da…arata super! spor la sport in continuare, e bine ca simti efectele benefice…
Mister Twitter mare dreptate ai cu pizza. Prima pizza mancata in 1990 m-a socat, avea pe ea bucati de slanina, ceapa, oua facute omleta cred si kaizer, branza sarata si alte chestii de care nu imi amintesc…10 ani nu am mai pus gura pe pizza crezand ca asa trebuie sa fie. Urmatoarea degustare a fost in 2000 la o pizzerie italiana…revelatie :))
P.S. Conteaza centimetrii pierduti, rezistenta la efort, tonifierea musculara…nu kilogramele pierdute, astea dispar dupa o perioada mai mare ;)
mihaela, bine că nu-i așa:))
Vreau si eu sa stiu daca aluatul se poate pastra in frigider pentru a doua zi. Pentru ca nu imi vine sa fac aluat in fiecare zi, iar pofta de pizza e in fiecare seara la noi in casa :)) Felicitari pentru blog!
nina, da, dar nu te sfătuiesc să mănânci pizza în fiecare zi:)
Ce mai conteaza caloriile, nu mananci pizza in fiecare zi ca sa iti faci probleme :). Arata nemaipomenit. Ultima poza e facuta special ca sa „vanda”.
Iummi, ium :)
Arata senazational.Si mie imi place faina de ovaz.Nu am mai folosit-o demult, dar mi-ai dat un motiv bun sa o fac din nou :)
Mai ca-ti vine sa zici ca pizza e un aliment sanatos! Insa in cazul asta, chiar e :) Felicitari! Blat cu faina integrala cand incerci? Sa ne spui si noua cum iese.
Nici nu stiu ce sa spun despre pizza asta…Daca e tot atat de buna pe cat e de frumoasa, atunci e minunata ! Imi place sa fac pizza, dar nu stiu de ce blatul este adesea prea tare. Care o fi cauza ?
Zina, cauzele pot fi multe dar se împuținează dacă faci blatul doar din făină, apă și drojdie. Dacă frămânți destul, dacă nu coci pizza prea mult (temperatura din cuptor prea scăzută), nu are de ce să se întărească.
Oana, am făcut, n-am fost încântat.
Câh, ai făcut piţa sănătoasă. Nu se pune.
Salut, întreb si io ca prostu’ , ai împărțit. In 5 pt ca ai pregătit 5 pizza?
Ai încercat si cu faina de secara? Finlandezii fac din secara- care aici se mănâncă mai mult decât faina de grâu.
Arată foarte fain ce-ai făcut tu. Spor si sănătate!
Buna! Va spun eu gratis, cum sa iasa blatul moale, in primul rind nu puneti faina multa , trebuie sa fie foarte moale aluatul ca si lobul urechi, sau putin mai moale. Dar, secretul cind blatul este crud, peste ele, imediat, turnati sosul fiernbinte cu un polonic mic. Sos: Un pic de ulei de floaresoarelui dar o lingura doar, rosii proaspete fara pielita, zdrobite, sau cutii cu rosi cuburi in bulion sau sos natura de rosii o cutie, 200 g apa, un praf de sare, piper, cimbru, busuioc proaspat. Daca nu are ierburi nu are aroma. Se fierb pe foc cinci minute. Va fi gustos si sanatos. Sincer mie uleiul de masline nu imi place incalzit are gust amar asa. Daca doriti sa puneti ulei sanatos, adaugatil la sfirsit in sosul cald, dar fara sa-l fierbeti, ca se duc proprietatile si apoi se intensifica gustul, (amareste) Apoi sanatoasa, poate fi cu peste proaspat sau carne de pasare, ori cu vegetale . Pofta buna! Parerea mea!
Aluatul de pizza nu trebuie sa fie moale, in senusul de a avea apa in el. Trebuie sa fie elastic, si destul de bine deshidratat, pentru a se putea intinde cat mai bine. Italienii lasa aluatul peste noapte, si am incercat si eu, iese mirific.
Temperatura trebuie sa fie ridicata, undeva spre 220 de grade, si nu trebuie lasata mai mult de 7-8 minute. Sosul si ingredientele sunt in functie de ce vrea fiecare, poti avea o pizza „dietetica” sau una „cu de toate”, blatul si timpii de coacere sunt cheile spre o pizza delicioasa, pe stilul italian. Poate adi o sa raspunda acestui post, pentru ca sunt tare curios de pararea profesionistului.
Mda…ce sa zic. Improvizatiile le pastrez pt mine, nu ma dau inventatoare pe aici. Imi plac retele tale si ma intereseaza comentariile si eventualele lamuriri care vin strict pe teama lor. Ma enerveaza cand citesc „balele” care si le lasa unii pe aici. te pup adi :)