Ieri am avut vreme bună așa că am încins din nou grătarul Weber, despre care un prieten spune că-i un Harley Davidson al grătarelor. Am pus cărbunii în „cana” pentru aprins, am pus un cub de spirt solid sub cărbuni, i-am dat foc și mi-am destupat o bere neagră. Până s-au încins cărbunii (cam jumătate de ceas) am răsfoit numărul de mai-iunie al revistei Esquire, revistă în care puteți găsi mai multe povețe despre grătăreală, luate de Lavinia Gliga de la mine și de la Cevabun.ro. Ce am făcut înainte de asta? Am pus puiul la marinat (pui am grătărit ieri).
Da, puiul. Piept, fără piele, fără os.
Pentru aromare am folosit coriandru și piper.
Și rozmarin, usturoi și ardei iute uscat.
Pe care le-am zdrobit în mojar.
Am frecat puiul cu mirodeniile zdrobite și l-am pus într-o caserolă.
Am turnat peste el două linguri de ulei de măsline extravirgin.
Pentru aciditate dar și pentru aromă am folosit zeama unei portocale și zeama unei lămâi. Am pus capacul peste caserolă, am agitat-o puțin și am dat-o la rece pentru două ore.
Revin la faza în care cărbunii se aprinseseră deja. Mi se pare fascinant la grillul acesta următorul aspect: are în dotare două casete în care poți pune cărbunii încinși pentru ca mai apoi să poți deplasa căldura sub grill după cum ai nevoie (e ușor să miști casetele și să le apropii ori îndepărtezi de carne). Am tras cărbunii în lateral și am așezat pieptul de pui marinat în centrul grătarului. M-am asigurat în felul ăsta că se va face încet și se va pătrunde bine în mijloc (am lăsat bucățile întregi) fără să se ardă la exterior. Am pus capacul peste grill (altă treabă bună, se adună căldură în incintă și carnea se coace de-a dreptul).
Între timp a apărut și invitata de ieri, Roxana, cu cal cu tot și cu povești din Lumea Mare. Ea ne-a adus un vin grozav (l-am băut mai pe seară, la cină).
Daaar, să nu uităm de ce am venit aici: am întors puiul pe grill după zece minute, am pus lângă el oarece legume și am pus capacul din nou. După alte zece minute am pus masa.
No, așe!
Bun-bunuț.
Lângă pui am pus salată de roșii cu ceapă verde și orez sălbatic cu garam masala și usturoi, dar asta-i altă poveste. Să fiți sănătoși.
cum ai tu darul asta sa imi faci foame chit ca abia am mancat:)) felicitari, arata excelent :)
A fost delicios, sarumana pentru masa! :-)
haha, un HD al gratarelor! tare asta! cam asa e insa ;)!
@ dush: na, ca ne gasim si noi razbunarea la altii – noi astia de salivam la tortul ala diplomat de la tine :))! zi buna ca mancarurile lui Adi sa aveti, dragilor!
Bravo Roxana, ne-ai luat-o inainte :)
ei, sir hadean, daca berea aia neagra ar fi fost un stout irlandez in care sa fi turnat un „dram” de Bushmills, sigur m-ai fi vazut iesind usor ametit din sticla de vin adusa de simpatica bruneta.
Oau… mereu raman cu gura cascata :))
Da ce sa zic, unii se distrează, alţii muncesc :)). Unii fac grătare, alţii aduc vin (Guigal – good one) şi până la sfârşit, ţi se face iar foame chiar dacă tocmai ai mâncat.
Să vă fie de bine :).
Ce bun e!
Asta ar trebui mancat foarte das, mai ales ca vine vara.
Haha Adi ce mincaruri mai postezi pe blog imi lasa gura apa… dar tot mi-e un dor de un bogracs facut de tine .
Lasă că poate dă Dumnezo să mai fie:-)
Tasty!!!!