E vremea bureților iar, ar fi și vremea hribelor dacă ar mai ploua nițel prin Ardeal. Venind de la Porolissum zilele trecute, am oprit la Poarta Sălajului și am cumpărat o pungă de bureți usturoi (iuțari) pe care am dat cinci lei. Am avut oaspeți aseară așa că am folosit bureții pe post de antreu.
Le-am tăiat piciorușele, aproape de pălărie.
Am încins grătarul și am pus bureții pe el.
Am tăiat un baton de brânză de capră în felii subțiri.
Am pus brânza peste bureți, după ce aceștia au fost pătrunși de căldură.
După ce s-a topit brânza, am luat bureții de pe grătar.
Să fiți sănătoși.
Tare ne plac şi nouă iuţarii, pe la noi incă nu sunt, dar a plouat şi vor fii.Dar sunt gălbioare…
Felicitări pentru bolg.¤
Reteta asta merge si cu banalele champinioane (stiu, e un barbarism cuvantul asta), cu Pleurotus, cu painisoare, dar pentru mine personal cei mai buni sunt ra^shcovii (Lactarius Deliciosus).
Si, frate Adi, da’ au uitat ceva: slana! Pai ce bureti sunt astia, fara o tza^r de slana??
Trebuie sa marturisesc ca ma amuza putin situatia pentru ca, echipa castigatoare de la concursul de gatit de la Zalau, gatisera si ei niste bureti usturoi pe acea piatra de Blidari, doar ca au folosit branza de burduf. :)
?
Nu a fost preparatul cu care au participat la concurs, a fost un preparat de care ne-am bucurat noi, inainte de jurizare. ;))
Că bine zici Cetăţene Popescu,bureţi iuţi fără slană e un sacrilegiu.Iar dacă presari şi puţin pătrunjel tocat peste ei ai şi culoare şi savoare.
Iar brânza de burduf…..uuffff!!!!
Ce bine arata! Mama facea muratura din ei…
Aici la noi ,in Calan jud. Hunedoara ,padurea este foarte aproape ,cand apar bureti si noi dupa ei ,eu fac iutari pane ,ii oparesc ,apoi ii dau prin faina si ou ,sunt deliciosi ,dar o sa incerc si reteta ta.