Ea este Ioana. Nu este bucătar de meserie, dar gătește cu suflet și zâmbetul pe față. Pune pasiune în mâncare și “încă ceva, știe ea ce”.
Am găsit-o pe Ioana într-un bar de tapas, în care toate bunătățile cu specfic spaniol sunt gătite de ea și 2 ajutoare, tot românce. Ca mulți alți români, Ioana lucrează de mulți ani în Spania, dar nu se plânge. Singurul regret e ca nu poate găti sarmale sau altceva..românește…cum știe ea de acasă, din Bistrița. “Nu încă”, zice ea…și zâmbește strengărește.
La Taskilla, localul în care gătește Ioana, s-a deschis acum patru ani și mai bine. De atunci încoace, Ioana nu mai lucrează în agricultură ci în bucătărie. A învățat să gătească felurile preferate ale spaniolilor și a învățat bine (vă spun cu mâna pe inimă, am tot testat localurile din oraș și cele de pe plajă, tot la Ioana ne place mai mult, și asta-i o concluzie pe care am tras-o înainte să știm că bucătăresele sunt românce). Patronul e încântat de ea, altfel n-ar fi ținut-o aproape cinci ani. S-au închis multe localuri în zonă în ultimii ani, La Taskilla încă merge bine, terasa e plină la micul dejun, e plină ochi seara, până târziu în noapte.
Din bucătărie ies zeci de tapas într-o oră (farfurioare ce pește, cartofi, scoici, melci, jamon, alune fripte și sărate, mărunțișuri care însoțesc o bere ori un vin, cu prețul inclus în cel al paharului de băutură), zeci de platouri cu pești la tigaie ori scăldați în sos de roșii, calamari la grătar sau în baie de ulei, multe kilograme de patatas bravas (un fel de cartofi aurii înecați în sos de roșii picant).
Nici nu știu ce mi-a plăcut mai mult. Caracoles in salsa (melci cu sos de usturoi și pătrunjel, cu mult ulei de mălsine), bacalao con tomate (cod cu sos de roșii cu usturoi), jibia a la plancha sau chipirones (un calamar mai mare, fript pe tigaie ori câteva zeci de calamari mititei tăvăliți prin ou și pesmet apoi prăjiți rapid). Oricum, am decis ca atâta timp cât rămânem în localitate, La Taskilla să fie locul de mâncat în oraș (încă n-am văzut tot meniul), nu mai vrem să experimentăm (asta nu înseamnă că nu o să citiți aici povești și despre alte locuri, pe care le-am cercetat deja și în care am mâncat bine. Să fiți sănătoși.
In ce oras din Spania se intampla asta?
poate’am citi la repezeală, dar nu am găsit specificat numele localității. mi’ar place, dacă am ocazia să ajung în zonă, să mă opresc în localul ăsta.
poate’am citit la repezeală, dar nu am găsit specificat numele localității. mi’ar place, dacă am ocazia să ajung în zonă, să mă opresc în localul ăsta.
Si eu lucrez in Spania-Zaragoza,tot in bucataria unui restaurant,unde din 15 angajati 9 suntem romani.
Poate ne vizitezi Adi si pe noi!!
Daca se munceste si se vrea, se poate face si reclama pozitiva acestei tari..Felicitari ei pentru ceea ce a realizat departe de casa :)
daca nu ma insel, cred ca e in Roquetas del Mar, Almeria…
„goagalul” mi-a dat urmatorul rezultat: La Taskilla Roquetas de Mar, Andalusia, Spain. Daca e sau nu asa, sa ne spuna adrian. :)
Imi place la nebunie titlul acestei postari si mi-ai facut pofta cu preparatele alea…eu gatesc peste autohton cu un sos spaniol si iese mare nebunie…poate ma invrednicesc sa-l pun si pe blog, iyt-o zi mai racoroasa…
Sa-ti fie de bine dupa toate bunatatile ce le gusti pe acolo!
Am vrut sa spun „intr-o” acum am vazut ce a iesit…unde dai si unde crapa, deh! :))))))))
Tot respectul pentru d-na Ioana si nu pot spune decat un mare”BRAVO ” si sa ii urez sa poata reveni in tara ca sa ne rasfete si pe noi…amaratii de romani ramasi acasa…!