Primul meu gând a fost să numesc postarea asta „Lecții despre Asia” și nu mă gândeam să vă dau lecții ci să vă povestesc despre cele pe care le-am învățat eu în timpul expediției Muson. Exclud lecțiile culinare, despre care voi vorbi iar începând de mâine. Mă refer la lecțiile despre viață, despre oameni, despre Asia și despre mine, pe care le-am primit și pe care mi le-am însușit în ultimele trei săptămâni.
Am învățat că nu-i rău să fii deschis spre necunoscut. Că nu-i greșit să zâmbești. Că în realitate nu avem nevoie de prea multe lucruri pentru a fi fericiți. Că Asia n-are nevoie de restul lumii pentru a se descurca, e pe picioarele ei și o duce destul de bine dar e foarte prietenoasă și îi place să o vizităm. Că am ajuns să pot mânca aproape orice, de la aproape oricine, fără să mă strâmb și chiar cu plăcere. Că fiecare țară are conducătorii pe care-i merită. Că unii oameni chiar își iubesc conducătorii. Că prietenia se poate înfiripa dintr-un balon de săpun. Că e bine să negociezi, renunțând la bățoșenie și încercând să înțelegi nevoia celui din fața ta. Că și în mizerie poți găsi oameni curați. Că diferența dintre sărăcie și bunăstare poate fi socotită în numărul de pești prinși peste noapte. Că frumusețea are multe fețe. Că Asia e mult mai tolerantă decât restul lumii. Că respectul se câștigă iar prietenia se oferă. Că acasă e bine. Mai sunt și altele dar nu vreau să vă obosesc. Mă opresc aici dar vă las cu câteva zâmbete pe care le-am cules pentru voi.
M-a făcut călătoria asta un om mai bun? Sper. Dar de-i așa ori ba, veți putea constata singuri, în vremurile ce vin. Să fiți sănătoși.
Buna dimineata !Nu stiu daca te-a facut mai bun aceasta calatorie dar in mod sigur tocmai pentru ca ESTI UN OM BUN ai vazut aceste zambete . De-ai fi fost un om ursuz sau rau , nu ai fi putut sa vezi frumusetea oamenilor. Originale ipostazele din fotografii , ai fi fost bun de reporter. Dar las-o pentru o viata viitoare , acum este bine asa .
frumos spus
neata !
bună dimineața! :-)
Bine ai venit înapoi Adi:) Fotografiile cu zâmbete sunt într-adevăr frumoase şi expresive dar tu, de ce nu zâmbeşti în ultima?:)
Ce de zambete, se pare ca lumea e tare fericita. :)
în mizerie poți găsi oameni curați
Mi-a placut asta foarte mult. Te refereai la propriu sau la figurat?
Bine ai venit acasa, Adi. Era imposibil sa nu fi capatat ceva lectii din drumul asta. Ma bucur ca le-ai impartasit cu noi! :)
pai era vorba ca ai cules zambete..al tau unde ii?
Bine ai revenit! cu siguranta te-ai intors nu doar mai bun, dar mai ales „bogat” spiritual, fireste. Felicitari si multumim pt experienta impartasita.
FRumos articol si bine scris, felicitari! Asa cum obisnuiesc sa spun eu, nu noi facem calatoriile ci ele ne fac pe noi ;-)
Mi-ar placea sa postez pe f b si forum mesajul tau, cu link, evident. Daca e vreo pb sa-mi spui.
Forumul e: http://hoinarprinlume.forumcommunity.net/
Iar pe fb: http://it-it.facebook.com/group.php?gid=103816849676702&ref=ts
bine ati venit!
Vă mulțumesc:-). Ultima poză e prinsă într-un moment de liniște, pe furiș. Nu poți fi mereu cu gura pâna la urechi:-) și nici să zâmbești singur nu-ți vine decât arareori.
Kris, e ok.-)
Liana, și una și alta:-)
Bun ai fost tat timpul si tot asa ii hii, da io zic ca ai venit mai slab:D
Ioi, țucu-ț’ capu’ tău! Ce bei? (Nu întreb ce mănânci, că politețea m-ar obliga să mănânc cu tine și nu face bine la siluetă) :-)). n-am vinit mai slab, numa’ or migrat șuncile spre alte părți:))
uf, e tare bn ca eshti un pik mai pufos, așa…
măcar nu mi te-o luat musonu(sau musoana, k am auzit io ce periculoase îs thailandezele aistea) pă sus..țucu-ț.
pup pe șuncuțe.
amanta lu chuck norris
:-)))
Nu ne obosesti, continua :)
Elena, ești sigură? :-) (mai am două-trei postări pe tema asta, restul poveștilor rămânând pentru carte).
Ma bucur sa gasesc aici povesti scrise minunat, poze inspirate si retete delicioase. Ai depasit granitele atat de rigide ale unui blog despre mancare si sunt atat de fericita ca ai facut-o. Este o mare bucurie sa te citesc si admir ceea ce faci.
carte? cand, cum? faina domle expeditia, va felicit!
Tulai fain fu! No dară bine ai vinit acasă! Păcat că s-o gătat, că aşe, parcă fusărăm şi noi pă meleaguri străine chiar dacă n-avusărăm concedii. Io una mai vreu şi poze şi slove. :)
Felicitari pentru toate relatarile si imaginile postate pentru noi!
O mare placere sa te citesc.
Multam! Si eu astept si poze si slove, bafta la scris!
salut Adi,
esti o persoana deosebita, cu pasiuni adevarate :fotografia si bucataria .
super Adi Hadean,felicitari pe Muson 2010!
E calatoria la care visez de cand eram copil, mai am timp sa sper ,:)
partea legata de cum prepara ei alimentele trebuie sa fie extraordinara .
Bogati sau saraci fiecare are povestea lui.
Sa ne traiesti Adi Hadean ,
Bine ai revenit acasa
PS.poate vedem un demo in Cluj , ma ofer voluntar sa te ajut
Ciprian Tataru
Ciprian, demo săptămâna viitoare la Wok’NRoll dar încă n-am stabilit ziua :-). Mulțumesc.
marry me
:))
Adi, felicitari pt tot….pt retetele tale, pt povestiri…Te urmaresc de ceva timp si-mi place ce citesc. Odata ti-am fost „vecina” (sunt din Mures)…azi, ratacita prin lume ;) bucataresc cu multa pasiune si placere.
Iti doresc o zi buna!
…. „Că nu-i greșit să zâmbești. Că în realitate nu avem nevoie de prea multe lucruri pentru a fi fericiți. „…………Foarte frumos!
mulțumesc, habana