Raftul cu zacuscă

Cămara mamei mele e un loc interesant pentru orice amator de conserve de casă. Găsești în ea rafturi cu compot de prune, piersici, cireșe sau vișine, rafturi cu bulion îmbuteliat în sticle de 300, 500, 750 și 1000 ml (după cum s-au găsit ele, nu cu o anume intenție), rafturi cu sirop de zmeură sau vișine, rafturi cu silvoiță (magiun, din prune, desigur), cu dulceață de afine sau pere, rafturi cu murături de trei-patru feluri și, fără excepție, raftul pe care-s aliniate frumos câteva zeci de borcane cu zacuscă de vinete, fasole, ciuperci, toate gustoase, toate arătoase. Le știu de mic și, deși nu pot să mănânc prea des zacuscă, mă gândesc mereu cu drag la cea făcută de mama. Azi v-am adus și vouă un raft cu zacuscă, raft alcătuit din postările pe tema asta, de aici, de pe blog. S-au adunat câteva rețete în ultimii ani. Dacă n-am vreme să le caut pe toate, poate aveți voi, pornind de la cele de mai jos. Să fiți sănătoși.

Aceasta:

Zacusca cu ghebe și ardei și vinete:

O ciudățenie delicioasă, zacusca asta cu maioneză:

Această zacuscă din bucăți mari, extrem de apreciată anul acesta, pe unde am făcut-o:

Zacusca de la domnu’ doctor și aceste zacuști. Profitați de linkuri, pozele nu se mai încarcă, din motive pe care nu le cunosc (posibil să fie de vină faptul că postez din aeroport, de pe netul din telefon).