V-o prezint pe Jeni

Jeni, dragii mei, e o doamnă din București. Ea are un soț pompier și o mamă care gătește destul de mult, mai mult decât ea oricum. Am cunoscut-o pe Jeni pentru că a cumpărat Unisol, a participat la promoție și a câștigat o ședință de gătit la ea acasă, cu mine. Jeni e de treabă, n-a vrut să-i gătesc cine știe ce avioane ci a dorit să respectăm ideea campaniei  Unisol, adică să luăm un fel de mâncare de la noi, să-l transformăm în ceva mai ușor dar la fel de gustos. Săptămâna trecută am gătit cu Jeni (adică ea cot la cot cu mine, n-am lăsat-o să stea degeaba) și am și filmat. O să vedeți filmul în curând dar până atunci vă povestesc eu ce și cum:

 

Am făcut zamă de picioci cu afumătură, ca-n Maramureș. Numa’ on ptic mai blândă. Asta-i o mâncare pe care o știu de la bunica mea și de la alte bunici. Se făcea cu mai puțină afumătură și cu mai mulți cartofi, cu îngroșală bogată din smântână cu făină și cu destul de multă grăsime, că iernile-n munți nu-s tomna ușoare. Pe lângă ele, multe-multe legume, că așa se face zama bună.

Am folosit și smântână dar nu din cea mai grasă și în loc de 2-3 linguri de făină am pus o linguriță de amidon. Am mai folosit morcovi, țelină, pătrunjel, păstârnac, ceapă, usturoi, ardei gras. Spălate și tăiate-n cuburi/rondele nu prea mici, ca din topor.

Am pus o lingură de ulei într-o oală, legumele peste ulei și trei-patru linguri de apă, capac peste oală și oala pe foc mic. După un sfert de ceas am acoperit legumele cu apă (mă rog, am pus cam 4 litri de apă) și am lăsat să fiarbă. Trebuie să vă spun că am pus și afumătura odată cu legumele (și cartofii, tăiați în bucăți mai mari) însă după ce am degresat-o puțin.

După ce a început să fiarbă zama, am început să recoltez grăsimea ridicată la suprafață. Cu un polonic. E ușor. După ce am constatat că legumele-s destul de fierte, am făcut îngroșala. Adică am pus 4 linguri de smântână, o linguriță de amidon, două linguri de apă rece și două polonice din zama din oală, să nu pun smântâna rece în oală și să brânzesc îngroșala. Am mai lăsat să fiarbă încet patru-cinci minute, am terminat zama cu frunze de pătrunjel și am mâncat cu echipa de filmare.

Așa a ieșit:

Bună de tot și mai ușoară decât în varianta tradițională.

Ea e Jeni.

Pe lângă ședința de gătit, Jeni a câștigat și cumpărături în valoare de 1000 de lei (mie mi-au plăcut mult cuțitul și tocătorul).

După toate astea, am suit în avion și am zburat spre Cluj. Sunt curios ce-mi va cere să gătesc următorul câștigător.