Am ajuns în Bangkok după un drum de nici două ore de la Cha-am. Ne-a adus o șoferiță tânără care ar fi încăput lejer în rucsacul meu, fără să trebuiască să scot kilul de pălincă de pere care mi-a rămas după prima împărțeală. A condus cu 130-140 de kilometri/oră pe toată distanța. Mică dar…vorba ceea. La puțină vreme după sosire, musonul a început să-și facă de cap cu noi. Ba stropea praful, ba ne lăsa în pace cât să traversăm strada aglomerată cu mașini, motorete, scutere și tuk-tuk-uri. Un taximetrist a încercat să ne vâre pe gât o masă într-un restaurant în care porția costa peste 1000 de bahti (adică peste 100 de lei). Ne-a pândit în timp ce ieșeam și aproape că a dat cu basca de pământ de ciudă când am trecut strada spre bufetul cu steamboat la care am mâncat pe săturate cu 200 de bahti de persoană (adică 20 de lei).
Șoferița noastră de buzunar. Stătea pe 3 perne ca să vadă șoseaua.
Un fel de „mama Januaria” care ne-a făcut o cafea dulce și instant în stația de autobuz din Cha-am.
Odihnă la locul de muncă, în aceeași stație.
Ne-am cazat la Amari Atrium, pe Petchburi Road, un hotel cu 23 de etaje, foarte solicitat și foarte fain, cu un manager neamț și un bucătar șef elvețian. Hotelul e un stup în care zumzăie în toate părțile turiști chinezi, indieni, arabi, thailandezi, europeni, australieni și americani. Printre ei, o armată de angajați amabili și zâmbitori, gata mereu să te asiste ori să-ți facă un serviciu, de la deschisul ușii la chemarea liftului. Noi stăm la etajul 21 care-i executive floor, deci beneficiem de cocktailuri și gustări seara, la etajul 23 și de un mic dejun ceva mai special, feriți de mulțimea din restaurantul principal. Asta poate și pentru că (și aici mă laud puțin, vă rog să-mi scuzați lipsa de modestie) sunt „the romanian chef” care va ține o demonstrație culinară lângă piscină într-una dintre zilele ce vin (Marți, mai exact). O să gătesc împreună cu chef-ul hotelului și voi încerca să nu mă fac de râs și să învăț de la el cât voi putea de mult.
Vedere din camera noastră.
O să vă povestesc mâine episodul steamboat (mâncare pe care ți-o prepari singur, pe grill sau la aburi, deasupra cărbunilor încinși din grătarul care tronează pe masă). Azi vreau să închei cu o mărturisire: sunt prea bătrân pentru Khao San Road, vena principală a Bangkokului turistic, o stradă plină de turiști străini, hipsteri, copii de bani gata ori studenți în vacanță, gălăgioși și în căutare de distracții mai mult ori mai puțin vizibile, făcându-și loc printre zecile de vânzători ambulanți, driblând comercianții de costume care-s gata mereu să-ți croiască un sacou, pierzându-se între sute de halbe pe terasele cu aer european ori bătându-se unii de alții ca într-un soi de balet în slow-motion. După o oră pe Khao San am fost fericit că a venit ploaia cu găleata și am pornit spre hotel.
Khao San
Azi am ajuns la Chatuchak market, cea mai mare piață a Asiei și una dintre cele mai mari din lume. În 5 ore am reușit să vedem abia un sfert. Poate nici atât. Dar asta-i o poveste pentru altă zi. Până atunci, să fiți sănătoși.
Primul apus la Bangkok.
Niciodata nu esti indeajuns de batran pentru distractie! :D
Foarte simpatica soferita voastra! :))
incercati sa ajungeti, chiar si doar pentru un drink (masa va costa peste 50eur de pers), la unul dintre cele doua sky bars, ca privelistea este absolut incredibila de la etajul 70, noaptea
si musai dati o tura pe la Blue Elephant pentru o mostra de bucatarie Royal Thai cu un approach high cuisine (acolo au si foarte multe ingrediente pt acasa, o scoala de bucatarie, etc)
imi place absolut tot ce ai scris pina acum despre calatoria ta din asia si mi-am notat tot ce era interesant pt. ca acusi voi pleca si eu c-am pe acelas traseu cu bicicleta.abia astept sa vad si eu cu ochii mei asia.mai astept noi vesti de la tine,si multe poze.
Dragoș, mai vorbim în câțiva ani:-))
Florin, nu mai avem destui bani:-))))
Arnold, succes!
Succes la demonstratia culinara , ” mare sef” !
hai, ca de o bere va descurcati, ca e mai ieftina ca la Baracca din Cluj :)
atunci da. m-ai speriat cu 50 eur/persoană. adică mai bine de 2000 de bahti. destul de mult la final de traseu asiatic:-)).
Adi, super miscare! esti pregatit si ai imaginatie .E suficient sa vezi blogul lui Hadean si te linistesti ‘ il pui pe chef la treaba! Bafta , sanatate ! Sper sa ai o conferinta de presa la intoarcere ! Bravo romanian chef!
Ciprian, mulțumesc:-)