Puiul fericit și trâmbița piticului

Titlul postării de azi ar putea fi titlul unei povești. Poate chiar cu tentă politică. Desigur, nu vreau să merg în partea aceea, cred că om fi cu toții mai câștigați dacă mă rezum la lucrul care face obiectul de activitate al blogului de față, adică mâncarea. Știți despre puiul fericit, că doar v-am spus de spre el acum trei zile. Ieri am vrut să execut un nou „drive test” cu puiul fericit însă pe un alt „traseu”. Am încercat o tocană din pulpe și piept de pui, cu multă ceapă, cu smântână și cu…dar n-ar fi mai bine să vă spun povestea de la un capăt la altul? Ar fi, știu. Așadar:

Înainte de a începe să gătesc, spăl cu apă rece carnea și o șterg cu prosoape din hârtie. E un reflex sănătos, cred eu.

Lăsând reflexele mele la o parte, vă spun despre ce am mai pus în mâncare. Pătrunjelul plin de vitamine și roșiile, care puteau fi de orice soi. Eu am găsit din cele mici, roșii și galbene. Nu diferă mult la gust dar mă știți, sunt un artist (pshaw!), îmi place să mă joc cu culorile.

Ceapă din belșug (două cepe măricele ajung pentru o tocană dintr-un kilogram de pui), usturoi (doi-trei căței) și o mână de ciuperci uscate. Am găsit trâmbița piticului în Real. Sunt ciuperci din familia gălbiorilor, cu aromă foarte puternică. În stare uscată sunt un condiment bun dacă vrei o mâncare cu gust de pădure și aromă de pământ reavăn.

Am tăiat pulpele în două și pieptul în bucăți măricele. Le-am pus într-o tigaie cu puțin ulei și cu cepele tocate. Am pus și usturoiul, firește, tăiat în bucăți nu prea mici. Am folosit pulpă cu os pe lângă piept dintr-un motiv serios: orice tocană e mai bună, mai gustoasă, dacă folosești carne cu os, de acolo vine savoarea.

Am ținut puiul cu ceapă pe foc până și-a schimbat culoarea apoi am turnat apă peste el. Dacă aveam supă de carne ori de oase, puneam supă dar dacă ai un pui cu grăsime, așa cum e acesta, poți folosi apă de băut, se transformă ea în supă (și încă într-o supă bună, galbenă și dulce).

După ce a fiert puiul (l-am încercat cu o furculiță), am pus în tigaie ciupercile și am mai ținut tigaia pe foc mic preț de zece minute.

Am adăugat roșiile, rupte-n bucăți și pătrunjelul, rupt și acesta.

Am turnat apoi în tigaie o cană de smântână dulce și am amestecat bine. Ammai lăsat pe foc mic pentru un clocot ușor. Cam trei minute. Am condimentat cu sare și piper.

Pentru garnitură am folosit paste, pe care le-am fiert în apă cu sare urmând instrucțiunile de pe ambalaj.

N-a fost greu și nici n-a durat. Cam 40 de minute în total, timp în care mi-am făcut de lucru prin curte, întrerupându-mă doar din când în când pentru a verifica stadiul mâncării.

Gustos, de saț dar și ușor în același timp. Și dacă după o porție din asta faceți o plimbare de 20 de minute pe jos în loc de siestă, vă mențineți tonusul bun și sănătatea la plus.

Asta-i rețeta de azi. Să fiți sănătoși.