Aș putea să scriu un text lacrimogen despre Andreea Drăghicescu și problema ei? Aș putea. Ar înmuia o inimă-două? Ar înmuia, știu sigur. Prefer însă să sciu un text optimist. Să mă gândesc la cei 20 de ani ai Andreei și la mine când aveam 20 de ani. Nu cred că 20 de ani de acum sunt foarte diferiți de 20 de ani de acum…130 de ani :). Îmi plăcea să fac de toate. Să muncesc (munceam deja de trei ani și-mi iubeam munca), să ajung acasă doar de două ori pe săptămână, să dorm puțin, deloc dacă se poate, să mă îndrăgostesc și să sufăr din cauza asta, să dorm în cort și să mă trezesc tot așa, să frig un pui cu prietenii la marginea unei păduri, să aștept vara cu marea ei cu tot, să beau trei sucuri ca pe unul singur, să par mai bătrân și uneori mai înțelept, să trăiesc de parcă mâine n-ar mai fi.
Andreea, eu vreau să cred că o să râzi cândva de zilele astea. Vreau să cred că o să treci peste suferința de azi. Să fii sănătoasă. Te pup.
Cât despre noi, cred că n-ar trebui să ne fie atât de greu să strângem împreună suma de care are nevoie Andreea pentru tratament. Scrie aici, pe blogul Laurei Laurențiu:
Adi, iti multumesc tare mult! Sa ai o zi frumoasa… si deie Dumnezeu sa gaseasca fata intelegerea cat mai multor oameni si sa aiba si un dram de noroc!
SANATATE ANDREEI SI BAFTA PENTRU STRANGEREA DE FONDURI ! Cat despre poza ta …pare ireala !Sa fim sanatosi si sa nu avem nevoie de fonduri pentru tratamente.
draga Laura, am nevoie pt. transferul bancar in contul deschis pt. Andreea nu numai de IBAN ci si de codul Swift al bancii, caci transferul il fac din Germania.
Initiativa voastra este minunata. Prin toate mesajele astea Andreea primeste nu numai bani ci si dragostea si gindurile bune ale celor care sunt alaturi de ea, deci multa energie pozitiva. Cu mare dragoste din departari