Dragii mei, bine v-am regăsit. Sper că sunteți sănătoși și cu voiță bună( așa zicea tanti Florica după ce termina de făcut curățenie-n unde lucram eu cu ani în urmă). De Vineri până ieri am făcut o mulțime de lucruri, unele chiar interesante. Mai întâi, m-am jumulit bine cu aparatul de bărbierit, înainte de a porni spre CityPlaza (Cluj Napoca), unde s-a petrecut un lucru de mirare, TEDex Cluj. Adică o reuniune pusă la cale de Lorand Minyo și Ștefan Teișanu (sigur, cu ajutoare, dar pe ei îi știu, pe ei îi pomenesc). Le mulțumesc mult pentru că m-au invitat. Să fiu unul dintre cei 99 de oameni din sală a fost un privilegiu. Am auzit lucruri interesante și am mai căpătat un strop de speranță. Poate-poate mai avem o șansă (detalii despre eveniment, aici, la pruncii TVDece).
No buuun. După asta, am dus mașina la „doctor”, pentru că se stricase. Așa-i și azi, stricată (după ce am umflat 5 milioane jumate-n dânsa), iar eu , pentru că nu am avut încotro, doar promisesem, am urcat în trenul de noapte și m-am dat jos doar la București. Am parcat, ca de obicei, la Chinezu. Care mi-o lăsat lapte fierbinte pe aragaz și hrană rece-n frigider. Lucru bun, și era și mai bun dacă mâncam oarece, da’ io nu, că am treabă. Și când am treabă, nu mănânc până nu văd că-i pe drumul cel bun. Așa că am executat un duș cu triplu tulub și dublu axel (de se scriu astea cu literă mare, iertare) și am luat-o ușurel spre Verde Cafe. Cu inima strânsă, pentru că urma să execut acolo mâncare pe grătar, cu oaspeți mulți, iar în București ploua ca din găleată. Ei, am ignorat previziunile sumbre, m-am mai rugat o țâră la toți sfinții și am purces la a cumpăra cele trebuitoare pentru Grill Brunch-ul de a doua zi. Am pus cărnăria la marinat, am confecționat „bombele” cu tocătură și bacon (dacă le faci cu o zi înainte și le lași la rece peste noapte, aromele se întrepătrund într-un fel de nedescris în vorbe puține, și-am promis în titlu că voi fi scurt).
A doua zi au apărut băieții de la Grillshop care au montat grătarele Weber în curte, printre tufele de trandafir, pe sub nuc și pe sub tei. Nu vă închipuiți ce țanțoș eram, înconjurat de gurile de foc. Ori poate vă închipuiți. În orice caz, trebuie să știți atât: am avut parte de oameni faini (30 de adulți și o grădiniță de copii),de� atmosferă de familie, de vreme bună (până la urmă), de miros de grătare și mâncare pe săturate. Și de Alex Farca, de la Lumea Mare, pe post de ajutor de grataragiu. Chiar a fost de ajutor și-i mulțumesc pentru asta. Îi mulțumesc și pentru fotografiile pe care le veți vedea mai jos. Să fiți sănătoși.
De mare exceptie aceasta iesire! Muschiuletul m-a uns pe suflet :)
Declar si aici public ca am fost obligat de sotie sa plec … deci a mai ramas mancare.
Nicu, recunosc, poți să mănânci mult, dar cred că într-o întâlnire fără soție (sau cu soția odihnită) te-aș putea învinge:-))
Deci … fara cuvinte!
Ce mai poti spune cand vezi armata de Webere raspandite prin curte! Nimic. Taci, privesti, inveti, te minunezi!
Punem de un concurs? :))
PS Mulțumesc că m-ai lasat sa mă „afum” printre grătare :).
daca dupa gratarul boieresc intre tufele de trandafiri a urmat si o bataie cu flori la sosea, printre picaturi, chiar o sa-mi musc de necaz degetelele dolofane.
mda… iarasi o fost adi hadean pe la mine de am reusit performanta epocala sa ne intersectam pentru vreo fix 17 minute in 2 zile…
:))
lasa, data aviatoare :D
Chinezule, poate ajungi la Cluj, cumva?:-)