Aveam 9 ani şi stăteam cu curu’ direct pe iarba udă, pe buza unui deal, deşi maică-mea îmi îndesase în desaga albastră, de ea confecţionată, o ditamai pătura pe care „să stai când o să mănânci!”. Tot acolo îmi mai vârâse, dar la fund, sub pătură, tacticos, cum numai o mamă poate, câteva sandvişuri, o apă, un suc, şerveţele şi chec. Uram tot ce era în desaga aia, inclusiv pe ea – desaga, pentru că toţi aveau rucsacuri, numai eu mă căram, ca un cerşetor, cu un sac legat cu şnur, ce se tot desfăcea fără ca eu să umblu la el. Da… uram, cu ura nevinovată a unui copil prost, care ar fi schimbat oricând gustările alea pregătite cu dragoste de mamă, pe nişte mizerii ambalate în pungi lucioase cu nume bizare. Ei aveau tot, dar eu aveam chec.
Acolo, pe marginea aia de deal, mi-am dat pentru prima oară seama de puterea unui desert asupra omului, pentru că acolo am făcut prima tipă să se îndrăgostească de mine şi tot ce-am făcut a fost să împart cu ea o felie de chec. Cred că ăla a fost momentul în care subconştientul meu a devenit cofetar.
În bolul de la mixer măsuraţi un sfert de kil’ de unt moale, la temperatura camerei (21oC) cu alt sfert de kil’ de zahăr fin (nu pudră). Luaţi un sfert de kil’ de ouă (5 bucăţi) şi dacă vă sunt reci puneţi-le într-un vas cu apă caldă (nu fierbinte) cât să le aduceţi la o temperatură neutră la atingere. Frecaţi sferturile mai sus menţionate cu paleta, 10 minute la viteză medie (nu mare).
Între timp pregătiţi un sfert de kil’ de prafuri, compus din 200 grame de făină 480, 43 grame de cacao bună şi 5 grame praf de copt şi 2 grame de sare, cernute de două, trei ori.
Când mixerul şi-a făcut treaba cu untul, încorporaţi ouăle unul câte unu, adăugaţi câte un strop de vanilie ori rom şi cu mixerul la minim încorporaţi prafurile.
Când totul e gata, pregătiţi un sfert de kil’ de bunătăţi – eu am pus portocală confiată şi ciocolată – şi cu o spatulă încorporaţi-le în compoziţie.
Coaceţi totul într-o formă de bundt ori chec, zugrăvită cu unt şi făină, în cuptorul preîncălzit la 160oC cam trei sfeturi de oră. Când e gata şi rece întoarceţi-l cu fundul în sus şi faceţi ce vreţi cu el.
Dacă sunteţi singuri, luaţi o pătură şi un coş de picnic. Puneţi checul în el şi mergeţi într-un parc. Vedeţi ce se întâmplă…
Text&Foto: Mircea Banu
Yesss!!!!Reteta asta a venit la fix!!!N-am portocala confiata ci dulceata de portocale (felii) so, cre ca mere si asa!!!
Good day!
Cele mai bune sunt deserturile copilariei si ma bucur tare mult cand le regasesc si pa pagina ta. Chiar mi-e dor de mirosul de chec facut de mama.
…si coacem un sfert de kil’…uitasi sa zici
mi s-a facut pielea de gaina cand am citit introducerea. frumos
ooooh! m-am topit… :) cum sa mai merg in parc?! thanks!! ….for making me invisible :))
Frumoase povesti… Felicitari!!
Ce cioco ai folosit? Seamana cu Callebaut…? :D
Nici nu pot sa imi imaginez ce se poate intampla , cu o asa de buna si minunat de delicioasa prajitura , mie imi lasa gura apa de aici de acasa , dar sa ma mai duc si in parc . Iti multumesc din suflet pentru tot ce ne prezinti aici si ii doresc mamei tale sa aiba multa sanatate sa te mai invete si alte retete , o sa am si eu de invatat de la dansa .
Scuzati mi ignoranta …ce este …200gr faina 480…….?!
Tipul de faina scris pe ambalaj.
200 de gr de faina tip 480
Povesti pentru suflet si retete grozave! Multumesc!!!
Toate descrierile de la inceputul retetelor tale te determina deja sa incerci sa vezi cum e, dar cand mai observi si imaginea, deja vrei sa te-apuci imediat de preparat.
ce bine arata, musai sa o incerc!
Povestea de langa e si mai savuroasa :)
E excelent, și se face ușor și repede!
Am ras pana la lacrimi…pe urma am plans de a binelea „uram tot ce era in desaga,inclusiv pe ea” :) Prin aceasta micuta lectura,mi-am retrait copilaria,purtasem si eu candva o micuta traista…Multumesc,Ady pt tot ce postezi! Sa fi sanatos si tu! :)
Ce poveste frumoasa! Nu ma dau in vant dupa chec (am mancat cumparat si bleah..), dar parca l-as incerca p-asta ca prea arata frumos si are asa o poveste:)
Mi-au placut la nebunie povestea si reteta. Chiar le-am citit colegilor de munca o parte.
Esti un om frumos, autentic. Imi place ca ai curajul sa fii tu.O zi minunata sa ai!
Arata absolut genial, trebuie sa incerc.