A 2a internă supusă unui scurt val de întrebări, interesante aș zice eu, este Ionela, cea care împărtășește cu noi pasiunea ei pentru cofetărie. Să vedem ce ne mai povestește.
1. Cine ești și ce faci?
Sunt o simplă femeie care iubește să facă prăjituri, sunt cofetar și iubesc această meserie. Lucrez la Waldkinder, o grădiniță din mijlocul naturii, iar aici am avut primul contact cu bucătăria. Gătesc, prepar gustări, torturi aniversare și susțin ateliere de gătit cu copiii de la grădiniță.
2. De ce ai ales internship-ul pe adihadean.ro?
Am intrat în internship pentru ca am vrut sa învăț sa dăruiesc – asa mi-am spus atunci – trebuie sa învăț sa dăruiesc din puținul pe care îl știu eu.
Momentul în care am intrat în bucătărie și am început să gătesc a fost și momentul în care mi s-a deschis o ușă către o nouă lume, o lume pe care nu o să încetez niciodată să o explorez – arome, gusturi, munca depusă care nu seamănă deloc cu munca dintr-un laborator de cofetărie.
Am aflat de la o foarte bună prietenă de programul de internship și am vrut să îmi dezvolt mai mult partea aceasta de cunoaștere, am vrut să pășesc încet în lumea fascinantă a bucătăriei. Această provocare merge mână-n mână cu jobul meu, îmi pune imaginația și abilitățile la încercare la orice pas.
3. Cu ce așteptări ai intrat în echipă?
Am intrat în echipă cu poftă de cunoaștere, curaj și cu prea puține tigăi.
4. Cum ți s-a părut experiența până în prezent?
Mă bucur enorm că am avut ocazia să cunosc fetele din echipă și să văd cât de talentate și dedicate sunt, consider că acesta este cel mai valoros lucru pe care l-am câștigat până acum din aceasta experiență.
Cât despre experiența culinară, dacă îmi spunea cineva acum un an că eu o să învăț sa gătesc și că o să îmi placă atât de mult, nu aș fi crezut. Eu mă consider un intrus în bucătărie dar experiența de până acum m-a ajutat mult să descopăr preparate noi, să aflu secrete culinare și să aprofundez, m-a învățat să caut și să am răbdare.
5. Ești ceea ce mănânci?
Cu siguranță! Mâncare este energie, este viață, începând cu alegerea ingredientelor, procesul de preparare care poate fi un proces terapeutic, până la produsul final care e expresia muncii, a pasiunii și a iubirii.
6. Acasă sau la restaurant?
Cel mai des mănânc acasă, restaurantul nu se exclude sub nicio formă doar că fiecare dintre cele două destinații au rolul și timpul lor.
7. Școlit sau auto-educat?
Și școlit și auto-educat. Cred că e bine să participăm la diferite cursuri de formare și să acumulăm cât mai multă informație de la oamenii care poate sunt de-o viață în domeniu și care și-au petrecut cea mai mare parte a timpului în bucătărie.
8. Trei bucătari care te inspiră?
Bocai Ștefan, Oana Coantă și Yotam Ottolenghi.
Primul bucătar este fratele meu,cel care m-a inspirat și care mi-a arătat cum e viața în bucătărie. Admir toată munca , dar mai ales dedicația pe care o are pentru această meserie.
Oana Coantă mă inspiră prin rețetele din bucătăria românească și preparate cu ingrediente de sezon, farfuriile ei arătat senzațional. #eatlocal
Yotam Ottolenghi – îmi place să mă las dusă de val printre cărțile lui de gătit, cel mai mult îmi plac preparatele fără carne, rețetele lui sunt inspirație curată pentru sufletul meu.
9. Te influențează părerea cititorilor despre rețetele pe care le postezi?
Citesc comentariile, cu siguranță ma influențează și încerc să mă dezvolt cât mai mult cu fiecare rețetă propusă.
10. Ce nu te întreabă nimeni,dar ai vrea să răspunzi?
Ce presupune internshipul acesta?
11. Care e răspunsul?
Acest program de internship presupune timp în primul rând. Propuneri de rețete în fiecare săptămână, cumpărături care pot fi foarte plăcute (de cele mai multe ori îmi fac cumpărăturile din piață și activitatea asta parcă mă vitalizează) sau mai puțin plăcute( atunci când nu găsesc în piață produsele de care am nevoie pentru rețetă și trebuie să umblu prin magazine) prepararea rețetei, fotografierea și editarea pozelor, textul rețetei.
12. Acum pe final o sa fac o confesiune:
Când am aflat că în programul de internship sunt doar 3 persoane selectate și când am aflat că eu sunt una dintre ele, m-am bucurat enorm, dar în același timp am simțit și o mare responsabilitate, m-a copleșit gândul că timp de un an o să scriu rețete pentru site care o sa fie afișate săptămânal.
Este o responsabilitate mare dar bucuria de a lucra cu o echipă atât de frumoasă nu se compară cu nimic, oamenii care iubesc mâncare sunt cei mai faini. Este cu siguranță o experiență care trebuie trăită.