Astăzi vă invit să preparăm o supă rece, o explozie a esențelor verii, o porție de prospețime din roșii bine și frumos coapte prin curți țarănești, castraveți zemuitori, două fire de țelină rupte de sub gardul de nuiele, o minune de ceapă roșie de anul acesta, tânară și pârguită ca o prințesă indiană, trei cățelandri de usturoi, noi și autohtoni și ei, un ardei proaspăt rupt de pe vrej, ascunzând în căușul emisferelor translucide tot mirosul copilăriei mele, fir de ulei de măsline bun de-adevăratelea și niscaiva sare și piper.
Andalusia este patria mamă a acestei răcoreli aromate. Cum v-am obișnuit, respectăm rețeta, dar nu ne ferim de îmbunătățiri care ni se par potrivite.
Un kilogram de roșii bine coapte, se curăță de coajă la rece, fără opărire, folosind un curățător de legume. Trei castraveți se epilează și ei. O ceapă și trei căței de usturoi, însoțiți de un ardei gras se grijesc și ele de capete, coji, semințe. Se spală și trei fire de țelină.
În funcție de zonă și gust, legumele enumerate mai sus se toacă mai mare ori mai mărunt sau se pasează. Eu propun să le pasăm făra exagerare, păstrând câteva cubulețe de castravete, ardei și ceapă pentru decor.
După ce ați pasat totul într-un blender sau cu ajutorul altui robot de bucătărie, adăugați 7 linguri de ulei de măsline, sare și piper după gust, zeama de la jumătate de lămâie și o linguriță de zahăr brun. Mai amestecați o dată bine.
Tradițional, acestei supe i se adaugă apă rece. Dacă vă place o consistență mai subțire, faceți și dumneavoastră așa, dar dacă toate legumele au fost bine coapte, cred că veți fi mulțumiți fără.
Eu am ales să o servesc cu semințe de floarea soarelui decojite, bucățele de pâine veche de o zi și un cub de gheață, așa cum cere tradiția spaniolă. Ca tușă finală, un fir subțire din ulei de măsline de pe malul Mediteranei.
E curată și proaspătă supa asta de țărm însorit. Aromele ei depind direct de natură, de cât de nisipos e solul, de cât a plouat și de cât soare a dogorit asupra fructului ori legumei la începutul ăsta de anotimp cald. E o răsuflare aromată a verii asupra noastră, copiii ei cei mai obraznici, dar și cei mai dragi.
Text & Foto: Costin Barbutz
Rețeta este extrem de atrăgătoare, dar azi vreau să apreciez în mod special altceva: stilul în care scrii. Readuce în memorie stilul unui alt priceput scriitor de rețete, Radu Anton Roman. Felicitări !
Am sa o incerc neaparat!
Dar vreau sa impartasesc si eu cu voi o varianta de Gazpacho mai simandicoasa dar delicioasa:
– 1 kg rosii (cuburi)
– 2 mango (cuburi)
– 1 bucata ghimbir app 4 cm
– 1-2 catei usturoi (dupa gust)
– zeama 1 lime
Se amesteca la blender.
Se adauga 2 lg ulei masline, 1 lingura de busuioc proaspat (tocat), sare, piper.
– 100 g paine prajita cubulete
– 1 dovlecel cubulete
– ½ ardei gras rosu cubulete
– ½ ardei gras galben cubulete
– 1 lg ulei masline
– 1 lg cimbru uscat (de la mama, nu de la plic)
Se dau la tigaie 5 min si se amesteca din cand in cand.
Pofta buna!
Mi-ai adus aminte de gazpacho-ul senzational pe care l-am mancat acum cateva luni in Spania. Reteta am pus-o la bookmarks si o pastrez pentru zilele caniculare, cand nu voi dori sa pornesc aragazul. Gracias! :D
Dupa ce am vazut pozele… cum ajung la aragaz ma pun pe gatit aceasta reteta! Revin cu feedback.
O explozie de culori si arome supa aceasta de vara. Bunica mea facea o supa rece de castraveti cu iaurt, usturoi si marar. O nebunie racoritoare si aromata pe care o mancam cu turte simple coapte pe plita.
Azi am făcut și a fost grozav! !!! Merge foarte bine la 40 grade! Thanks!