În Banat, acolo unde m-a născut mama, floricelelor de porumb li se spune cocoși iar grăunțelor care n-au pocnit de la căldură, li se spune puicuțe. Logic. Când eram copii, tata ne făcea în serile de toamnă-iarnă (și uneori și vara) câte o pocnitură de cocoși, adică o mână de grăunțe aruncate-n tigaia fierbinte, care după ce se desfăceau, deveneau gustarea noastră în timp ce ne uitam la Teleenciclopedia. Azi, cocoșii nu mai sunt ce au fost. Găsești în supermarket pachete cu grăunțe mâzgălite cu unt, margarină și condimente (de obicei multă sare), gata de pus la microunde. Eu cred că microundele-s moartea, și prin urmare nu le folosesc. Îmi fac floricelele old school, în tigaie. Uite așa:
Măsor cantitatea de grăunțe. În mod normal, ar trebui să acopere fundul tigăii într-unsingur strat. Pentru tigaia mea, 50 de grame de grăunțe.
Pun tigaia la încins, presar în ea puțină sare grunjoasă și picur un strop de ulei de porumb (o jumătate de linguriță de unt puteți folosi, dar nu mai mult, oricum floricelele sunt pline de calorii).
Pun grăunțele în tigaie.
Pun un capac peste tigaie. Dacă nu aș face asta, bucătăria mea s-ar umple de cocoși/floricele/popcorn.
În 70-90 de secunde obțin pocnitura de cocoși.
Nu-i greu.
Să fiți sănătoși.
Bravo, Adi ! Ca biolog, şi eu cred la fel despre microunde. Şi până la urmă, la mai toţi ne făceau mamele floricele în tigaie sau în cratiţă…
mai fac si eu cocosei (in moldova se pare ca folosim diminutive :p) si cartofi copti in coaja – specialitatile bunicului meu. tot pentru teleenciclopedia :D
Din câte am înţeles sunt şi mult mai sănătoase decât cele făcute la microunde.
Aşa-mi fac şi eu şi ies foarte bune!
Nu fac in mod frecvent „floricele”,la noi asa li se spune,dar cand fac, folosesc un „tuci”de la bunica ,traditional pentru cartofi prajiti,in care pun un strop de untura si putina sare . Foarte bune,dar pentru cine sta bine cu dantura ! Sa fii sanatos.
Ah:) La noi li se spuneau cocoşei şi respectiv găini. Se făceau numai în ceaun de fontă. Uneori, inainte de a se desface, în loc de sare bunica presura zahăr şi ieşeau cocoşei glazuraţi. Tare bune mai erau!
Tin sa-ti spun ca si la noi in maramu’ tot cocosi si puicute se zice….
Eu toată copilăria i-am făcut în ciur ( o tipsie de aia inaltă, rotundă, care in loc de fund şi capac avea plasa deasa de sîrmă + o coadă ataşată ca s-o poţi manevra de la distanţă). Cu minunăţia asta faceai nişte cocoşi grozavi deasupra unui jar incins… E ca difernţa dintre grillul cu cărbuni şi cel electric…
Hehe, si-n Maramures tot cocosi si puicute le spune ;) Buni cocosii ca la bunica acasa, nici puicutele nu-s rele pentru cine are dinti buni, dar clar castiga batalia cu cele gatite la microunde, atat in ce priveste gustul, dar mai ales sanatatea noastra!
io tocmai ce mi-am luat de cateva luni cuptor cu microunde, ase ca nu va bag in seama ))). de ani de zile l-am dorit, asa ca fiecare cu ce-i place
Eu ii fac uneori in putin ulei de masline extravirgin. Culmea, ies dulcegi cand ii fac asa.
„Cucosi” facuti duminica dupa-amiaza, musai in ceaun de tuci. Multam fain, Adi, de amintiri…
bunica ne facea in ciur, afara la flacara
un pic de ulei in ceaun, boabele de porumb peste el, neaparat capacul deasupra si mai presus de toate cantecul nostru: ciorile pe paie, florile sa saie, cat caciula mosului, cat creasta cocosului. Daca nu cantam, bunica ne spunea ca n-au cum sa sara. :)
Floricelele sunt unul din marile mele vicii! Le iubesc! La mine ingredientul secret e o lingurita de ulei de cocos – sunt un deliciu!
am facut acum, dar nau iesit asa ca in poza ca la tine, la mine un pic sau ars si nu sau deschis toate boabele de porumb, oare de ce?!
cu unt ati incercat?sunt tot atat de deliciosi!
La noi se faceau candva intr-o tapse de paine,afara,la foc de tulheni de porumb!Apoi se mergea la crama de vinuri la marginea satului.Acolo,da-i cu floricele,da-i cu cate o inghititura de vin! Asta era duminica si in sarbatori. Asa e,acele floricele erau mult mai sanatoase si mai gustoase.
Stie cineva cum se fac floricelele cu caramel??:)sau macar dulci !
amelia, pui zahăr după ce au înflorit.
zoly, vezi ce ți se pare ție ieșit din comun și adaugă:).
Cum as putea sa condimentez floricelele? Sare si unt este destul de banal…
Bunicul m-a invatat o varianta mai sanatoasa: in ceaun de tuci cu sare fina, bine incalzita. E drept ca apoi mai trebuie si cernuti, dar ies tare buni. Ne-uleiosi si sarati cat trebuie. Mai nou, de cand sunt la Cluj, le adaug si boia iute, sa mai alung monotonia :)
Dragule,de ce microundele is moartea,rogu-te explica-te!
când mă rogi așa, cu semnul exclamării, îmi vine să răspund instantaneu și cu amănunte:)
musai iau si io tigaie din aia, sanatoasa unealta
Sotul meu, mare amator de dulciuri, le face la fel, in unt, si când sunt făcute cam de jumătate, dă capacul la o parte si presară o lingură de zahăr, după care pune rapid capacul la loc. Ies foarte bune, dulcii si crocante!
Au iesit tare bine floricele tale! (Asa zicem noi cei din familie, ca nu stiu daca mai e cineva care le spune asa :) ) Oare sa fie soiul de porumb? Pentru ca si eu le fac la fel dar imi ies foarte mici… ai spune ca abia vor sa pocneasca. :)
Stima si mandria!
Microundele sucks! Nu faceti nimic la copii in microunde!
Bine Adi!
E posibil sa fac floricele si fara ulei ?
La noi, la Lechinţa de BN, duminica de obicei, trecea pe la case un cuplu de ţigani cu un ciur uriaş şi făceau floricele direct pe flacără, era bucuria copiilor. Calde şi proaspete, un deliciu.
Intr-o tigaie adecvata ar merge si la inductie? La ce putere ar trebuie reglat „ochiul”? (a mea stie de la 1-9 + 2 „ochiuri” cu functie boost. Imi cer scuze de deranj, dar sunt mai nou in capitolul inductie (m-am mutat intr-o zona fara gaze).
imi reuseste de minune, sunt ‘ floricele ‘. Am o intrebare??? de ce atit de frumosi cucosi sunt putin gomosi ( asemenea gumei)? Astept raspuns. Multumesc!!!!!!
Fraţilor, eu vreau să fac floricele (cocoşei) fără ulei, fără sare, fără zahăr, fără microunde, fără vas de aluminiu, însă văd că toţi includeţi în reţete măcar unul dintre ingredientele enumerate. Ajutaţi-mă, vă rog! (Dacă puteţi.)