Ragù e, conform Wikipedia și vecinului Luca Gragnato (el nu mai e vecinul meu dar a rămas vicino drag și apreciat), un sos pe bază de carne, care se mănâncă împreună cu diverse tipuri de paste. Azi o să vă arăt cum puteți să obțineți maximum de gust și de efect de la câteva ingrediente, puține, din care se poate încropi un ragù (pe care-l vom numi în continuare „sos”) rapid, în cel mult 30 de minute. Sigur, ca să puteți face asta, aveți nevoie de carne măcinată fin, de două ori (eu am folosit de vită, cea de porc lasă prea multă grăsime și sosul nu-mi cade prea bine). N-am putut să folosesc ceapă sau usturoi (e o perioadă cu restricții alimentare în casa noastră) și am fost nevoit să apelez la tehnici de război:). Iată:
Ardei, morcovi, țelină, pătrunjel. Jumătate din fiecare ardei, o țelină mică, trei morcovi.
350 de grame de carne de vită, tocată fin, de două ori.
Frunze proaspete de busuioc, păstrate-n apă rece.
Spaghetti, din două motive: pentru că-mi era poftă și pentru că am vrut să lămuresc o cititoare, referitor la modul în care le aranjez în farfurie:).
Înainte de orice, am spălat bine morcovii și țelina. Le-am curățat și am pus cojile și frunzele într-o cratiță cu apă și sare. Tot aici am pus cozile frunzelor de pătrunjel. Am pus cratița pe foc și am lăsat-o să dea în clocot, apoi am redus focul și am lăsat cratița să fiarbă încetișor.
Am tăiat morcovii în rondele și i-am pus în blender, unde s-au transformat în mii fărâme, ca-n poveste.
În lipsa blenderului, lucrul manual face minuni. Sigur, ia timp.
După ce am tocat morcovii, am tocat țelina și apoi ardeii. Am mai pus în blender frunzele de pătrunjel și câteva frunze de busuioc.
Am obținut o pastă incredibil de aromată (deși legumele folosite sunt cam în extra sezon, nota bene) și de fină, pe care am amestecat-o cu carnea și cu o lingură de cubulețe de ardei. Am pus toate astea în tigaia stropită cu puțin ulei de măsline. Am condimentat cu sare și piper și am lăsat lucrurile să se încingă, amestecând mereu.
Pentru a fierbe carnea și legumele, am folosit zeama de pe coji, frunze și cozi de legume. Aromată și fierbinte. Sigur că n-am pus-o toată, doar cât a cerut sosul (adică în funcție de cât de lichid mi l-am dorit).
Când am socotit că-i fiartă carnea și că sosul a bolborosit destul până aici, am turnat în cratiță o litră de roșii pasate și am mai adăugat niște frunze de busuioc.
Am potrivit gustul cu zahăr și sare și am lăsat să dea clocote mici până au fiert pastele în apă cu sare.
Restu-i poveste cu brânză rasă (Grana Padano) și încă niște busuioc.
Acum, cu pastele: dacă vrei să le faci sul, poți să folosești o furculiță și să te chinui puțin. Sau să cumperi o pensetă și să nu te chinui deloc.
Lucrurile-s simple: prinzi pastele cu penseta, ridici, răsucești.
Așezi sulul de paste în farfurie, scoți penseta ușor.
Din cantitățile de mai sus am făcut sos pentru șase porții generoase.
Pare interesant ! Cum pot primi articolul pe mail ?
ADI,daca e o perioada de restrictii la ceapa si usturoi in casa voastra nu pot decat sa va felicit si sa va urez sanatate la toti actuali si viitori membrii ai familiei,iar referitor la reteta pot sa-ti spun ca e o k cu mentiunea ca unii macaronari folosesc unt in loc de ulei la calit morcovul(pentru a nu iesi uleiul la suprafata sosului),si eu obisnuiesc sa fierb putin pastele impreuna si cu sosul pentru a patrunde gustul sosului si in paste iar sosul il fac mai fluid adica mai mult sos de rosii.Sa fi sanatos!!
mulțumesc. doamne ajută! și eu pun de obicei pastele-n sos pentru un pic de vreme, dar postarea era și despre cum poți aranja lucrurile pe farfurie.
Unde mai exact gasesc o astfel de penseta? Eu ma chinuiam cu furculita :D
sunt magazine cu articole medicale,nu farmacii,dar sunt scumpe.incearca sa cunosti un chirurg si poate poate se rezolva
http://www.ft-shop.ro/penseta-de-bucatarie-chroma.html
tzucu-ți sufletul cât costă o pensetă. Mai mult decât mâncarea pentru 50 de oameni. Da nah … obrazul subțire cu cheltuială se ține. Poftă mare, am luat rețeta de ragu pentru a umple canneloni.
costă, dar e folositoare și poți să o lași moștenire.
Buna ziua. Am cateva intrebari pentru d-voastra. Pentru cantitatea de legume, enumerate mai sus, ce cantitate de carne trebuie sa folosesc? 1kg e bine? Cand trebuie sa o fierb focul trebuie sa fie mediu sau mic? Pentru ca nu am morcovi e bine daca folosesc dovlecei? In afara de paste la ce mai pot folosi sosul?
Multumesc anticipat. O zi buna.
am scris în postare, 350 g carne. foc mediu e bine, redus dacă-i cazul. aș rămâne la morcovi, dovleceii putând fi un adaos.
Esti mare, domne! Mare boier!
Cateva precizari daca imi este permis.
Ragù prin definitie face referire la carnea macinata prin sita mare, nicidecum de doua ori. In compozitie, in afara amestecului de carne mixta , se adauga si compozitie de carne de carnati.
Si tot prin definitie, ragù mai inseamna si un timp de fierbere mult mai indelungat si la foc mic.
Niciodata, sau cel putin in Italia, tara de origine a acestei retete, ragù nu se serveste cu acest tip de pasta folosit in aceasta prezentare.
Aceasta reteta, pare mai degraba o reteta pentru musaca, si nicidecum ragù.
da și nu. țara de origine e franța, nu italia. dar asta-i altă discuție. ca să rămânem la subiect, un ragu poate să aibă bucăți mari de carne sau mai mici, poate să fie tocat mare sau, în cazul acesta, tocat foarte mic (am explicat în postare de ce, sau cel puțin am lăsat să se înțeleagă rostul mărunțirii). un ragu poate fi folosit cu orice fel de pastă, cu cartofi sau mămăligă, după preferințe și posibilități. nu am afirmat nicăieri că-i o rețetă tradițională sau că ragu-ul meu e unul tradițional. tehnic, un ragu e un sos pe bază de carne, cu legume, obținut cu ajutorul unui lichid (apă, supă de oase, supă de legume). cred că termenul permite destul de multă libertate de interpretare:).
Nu stiam toate astea despre ragù-ul italian, interesant. Ceea ce stiu insa este ca, desi cuvantul provine din franceza, ragoût-ul frantuzesc desemneaza mai degraba o tocanita facuta cu carne proaspata taiata bucati sau cuburi si neaparat cu cartofi sau pastaioase (linte, fasole etc.). Ragù-ul nu e acelasi lucru cu ragoûtul, la fel cum micii nostri nu sint la fel cu cevapcicii sarbesti, iar sarmalele noastre nu sint sarmalele turcesti. Nu ca as sti prea bine ce e ragù-ul, eu l-am considerat intotdeauna „sos de bologneze”.
și în italia, în unele versiuni, ragu-ul e tocănița asta despre care vorbeam. există peste o duzină de versiuni considerate autentice și, posibil, mii de versiuni personalizate de fiecare familie sau gospodină în parte. ce nu înțelege multă lume e că aici am oferit o soluție rapidă și delicioasă, care-i departe de a fi o blasfemie.
Mai bine-i ziceai „sos rapid cu carne” şi nu-ţi mai sărea nimeni la gât. Încep să văd paiul din ochiul meu însă ăştia parcă sunt prea rău. S-au găsit toţi docţii să-ţi dea lecţii de istorie culinară şi originea preparatelor. Ragu e un concept nu e un preparat unicat. Toţi încearcă să îl limiteze la versiunea pe care o consideră ei a fi originală, limitând astfel conceptul, în loc să contribuie la el. Nişte încuiaţi. Uite, eu o să fac reţeta asta a ta şi în loc de paste vâr o halcă de mămăligă fierbinte în mijloc şi tot ragu o să-i zic. Delicios.
pot să-i înțeleg. uneori sunt tentat să cad în același păcat. totuși, încerc să mă educ și să-mi țin părerile până a doua zi, e posibil să le văd în altă lumină, mai ales dacă-s destul de curios și cercetez puțin:).
Dacă nu era restricție la usturoi și ceapă, unde le era locul ?
în tigaie, cu morcovii, țelina și ardeiul.
Ca se numeste „ragu” , sau „ragout” , ca este italian , sau frantuzesc , ca trebuie carnea sa fie tocata marunt , sau mare , ca de fapt… he,he,heeeee … trebuie facut asa si nuuuuu asa,chiar nu mai conteaza !
Sau .. ar trebui sa nu mai conteze !
Urmaresc de mult timp acest blog si cred ca este unul dintre cele mai de bun simt pe care le-am vizitat pana acum .
In loc sa ne incordam muschii cat de atoate stiutori suntem ( ooof , orgoliile astea ! ) , mai bine i-am multumi celui care , pana la urma , are dorinta si , de ce nu ,curajul, sa impartaseasca cu noi propriile experiente culinare , sa-si imparta,practic, timpul cu noi! ( in acest caz , Adi Hadean ).
Si daca vrei si crezi ca iti place , iti faci sosul asa cum este descris aici. Sau chiar poti sa trantesti o mamaliguta , in loc de paste , de ce nu(?). Chiar suna bine !
Daca nu,atunci fa-ti blogul tau personal , descrie-ti retele tale si fa-ma sa le citesc pe ale tale si nu pe ale altcuiva !
O zi buna tuturor
Subscriu acestui punct de vedere.
Multumim, Adi Hadean!
Subscriu si eu la acest mesaj. :)
Suna delicios si trebuie incercat!!!
Multumesc si eu pentru reteta, e suficient de simpla cat sa ma tenteze sa o fac. Am o intrebare: daca fac mai multe portii si le pastrez la congelator, s-ar pastra ok? Sunt in cautare de retete pe care le pot gati dinainte si pastra la congelator pentru cand nu am timp sa gatesc. Am observat ca nu multe imi mai plac dupa decongelare, in special din cauza ca se modifica textura. Pana acum sunt ok doar cu supele-crema congelate :). Poate ai niste idei pentru postari viitoare. Multumesc.
Minunata idee.Am sa incerc si eu reteta.Mii de multumiri.Succese in continuare.
Nu am vrut sa ofensez pe nimeni cu parerile exprimate, nu sint in niciun caz o adepta a „purismului” retetelor. Tot ce am facut a fost sa imi exprim dubiile asupra originii frantuzesti a acestui sos italienesc, in bucataria frantuzeasca poti numara pe degete felurile care contin un sos pe baza de carne tocata si rosii. Lingvistic, provine din franceza, dar altfel nu vad cum, intr-o limba desemneaza (mai degraba) un sos de carne servit cu diverse garnituri, iar in cealalta, o tocanita de sine statatoare. E la fel ca in cazul borsului romanesc, cuvantul provine din slavona, dar, in timp ce in Ucraina borsul e o supa pe baza de cartofi, varza si neaparat sfecla rosie (cu diverse alte ingrediente), in Romania borsul e fie o zeama fermentata de tarate, fie o ciorba acrita cu aceasta zeama, de cele mai multe ori fara sfecla rosie. Ziceti-i contaminare lingvistica, daca vreti, insa, daca cineva spune ca borsul romanesc e de origine ucraineana sau ruseasca (ca de acolo provine cuvantul), nu stiu cat e de adevarat. Nu am zis ca sosul nu e delicios, asa si arata, si imi pare rau daca am deranjat in vreun fel.
eu unul, nu-s supărat. nici nu trebuie să stabilim noi cum stau lucrurile. ele sunt pur și simplu așa, adică-i un adevăr istoric (sunt alimente/mâncăruri cărora li se poate lua urma până în urmă cu 10.000 de ani sau mai departe), ragout și ragu sunt în principiu același lucru. italienii l-au învățat de la francezi (și l-au modificat, exact așa cum românii au preluat o mare parte a bucătăriei naționale de la neamurile care ne-au înconjurat și/sau ne-au călcat prin bătătură), care au o bucătărie mult mai vastă decât vede ochiul obișnuit să recunoască niște clișee (haut cuisine, unt, melci, baghetă). prin asta nu diminuăm importanța bucătăriei italiene, care e una fascinantă, desigur.
Or fi fost ele initial acelasi lucru, acum cateva sute de ani, dar nu prea vad cum ar fi acum. Pentru mine, in calitate de consumator neavizat, un sos de carne si o tocanita nu prea sint acelasi lucru. In Franta, pastelor cu sos de carne li se spune „pâtes à la sauce bolo” (de la Bolognese), si nu „pâtes au ragoût” (paste cu tocanita, nu ar avea niciun sens). De unde se vede ca in mentalitatea italianului si in cea a francezului ragù-ul/ragoûtul nu sint acelasi lucru (decat poate in cazul unor italieni din Valle d’Aosta sau alte regiuni tributare culturii franceze). Istoria nu e o stiinta exacta, iar adevarurile istorice sint si ele relative si subiective. Cand un fel de mancare a suferit modificari atat de mari, nu stiu daca mai poti spune ca e acelasi lucru cu originalul, si nu incerc prin asta sa diminuez meritele vreuneia dintre cele doua bucatarii. Nu am studiat in domeniul bucatariei, ca sa invat despre lucrurile astea, dar am studiat destula lingvistica ca sa recunosc un caz de modificare a sensului initial al unui cuvant.
Perfetto! Bravo.
Un saluto Simona Cuochepercaso
Daca as vrea sa adaug ceapa si usturoi, unde ar fi locul lor in aceasta reteta?
BUN!BUN!ASTA VOI PREGATI DISEARA CU SIGURANTA!!!!MULTUMESC
Si eu chiar ma intrebam la ce foloseste „instumentul” ala (aka penseta). Fusese sotul meu la un magazin cu tot felul de obiecte casnice/ de bucatarie si a cumparat o groaza de minuni (pentru ca la noi in casa el e maestrul bucatar). La majoritatea le ghicisem intrebuintarea, dar la scopul pensetei nu m-a dus mintea :))))
Vreau sa va felicit pentru toate retetele care le impartasiti cu noi…Dumnezeu sa va dea sanatate si bucurie!!
Super reteta,am sa o incerc si eu mai ales ca suntem fani paste (y)
sa inteleg ca litra de rosii pasate repr 250 ml? oricum arat super si sunt f bune. Multumesc pt toate retele pe care le prezentati. Respect cheef Hadean
\
Faceti va rog ceva cu setarile site-ului, ca varianta pentru iPhone e un dezastru, si e pacat.
pe iphone-ul meu merge prfect.
ieftina , gustoasa si rapida , ar fi bune si niste ciuperci pe langa acele legume , in rest totul e ok .
Când spuneţi ”o litră de roşii pasate” cantitatea trebuie înţeleasă ca-n Ardeal, adica un kilogram, sau ca la mine, în sud, respectiv un sfert de kilogram? Mulţumesc.
kilogram
tot timpul tre’ sa vina cineva cu comentarii negative.
ati auzit expresia „atatea bordeie, atatea obicee”?
lasa-ti omul in pace.
GRRRRR
Ady Hadean este un om fff talentat,muncitor,cu mult bun simt,si desi este foarte ocupat, totusi are timp ca sa ne impartaseasca minunatele lui retete.Asa ca va rog mult,din suflet,sa-l lasati in pace,sa nu va mai manifestati prostia,invidia si antitalentul culinar,comentand tot felul de prostii,din care reiese ca habar nu aveti la capitolul gatit.Eu personal am preparat multe din retetele acestui minunat om si toate au primit multe laude ,pentru ca au iesit de nota 10.JOS PALARIA ,IN FATA TA ADY si tine-o tot asa cu retele tale delicioase ,divine si de neegalat.
Pentru mine, esti cel mai bun si talentat cheef din tara noastra,si sper sa nu pui la suflet toate comentariile negative….ale unor oameni care niciodata nu vor avea valoarea ta, nu vor ajunge la nivelul tau.
Sosul bolognez este acelasi lucru cu sosol ragu?
Bună. Văd multe nemulțumiri dar nu înțeleg ceva. De ce aceia cărora nu va plac rețetele aveți mereu de comentat? Dacă ceva nu-ți place nu citești și gata. Chiar trebui să-și dea cu părerea despre un chef până și cei ce nu fac diferența între ticăie si cratiță? Vedeți va fraților lungul nasului.