E vremea dudelor

690

PUB

E vremea dudelor și a multor altor fructe. Sunt plini duzii (Sanda îmi spune că Marocul e cel mai mare producător de dude al lumii,cultivă pentru Franța, care face din ele gem de căpșune – glumesc- și multe alte lucruri bune de mâncat) și grei de dude coapte, albe ori negre. Îmi plac dudele din copilărie, mi-au plăcut mereu. Pe strada Eminescu din Baia Mare era plin de duzi uriași, pe o parte și pe alta a drumului. Între ei, tei care miroseau de-ți venea să dormi sub ei. Dar nu teii sunt subiectul ci duzii și dudele lor. Bunicii mei din Firiza aveau dud, mătușa Livia avea duzi (cred că mai are). Le ziceam pomnițari. Pentru că dudele se numesc în Firiza pomnițe. Iar în Bihor și Arad, unde am locuit o vreme, li se spune dudelor fragi iar duzilor frăgari. Oricum li s-ar spune, dudele-s pline de calități. Pline de vitamine, că doar sunt fructe. Apropo, la mulți ani dudelor și celorlalte fructe, că tocmai ce a fost Ziua Națională a Fructelor, sărbătoare proclamată de Granini. Am participat la campanie cu drag și bucurie, mai ales pentru că în ea n-a fost vorba să vă conving să cumpărați mai mult suc Granini ci să vă conving să consumați mai multe fructe. Măcar unul pe zi.

Să mănânci o dudă pe zi e cam puțin, dar o cană de dude ar merge, nu? Doamne, cum mai scuturam duzii când eram copii. Iar dudele răpăiau pe foliile de plastic de pe care le adunam apoi, fie în vase, fie în poală, de ne umpleam de zeamă colorată și dulce din cap până-n picioare. Am deviat puțin de la campania Granini ca să uit o clipă de înfrângerea (dulce, nu amară) pe care am suferit-o. Știți probabil că am reprezentat mărul, în lupta pentru cucerirea titlului de fruct al bloggosferei. Cabral a reprezentat un fruct mai amar dar, văd, mai apreciat, grapefruitul. Maurul a învins mărul :). Noi ne-am luptat, practic am rezistat până în ultima clipă. De la vitamine, precis. Să trăiască maurul (dragule, CASĂ DE PIATRĂ!) și noi toți, cu sănătate, bucurie și măcar un fruct pe zi.

PS: Pozele cu dude-s făcute de mine. Pe ele le-am mâncat.

Join the Conversation

  1. Catalina says:

    De dragul pomnitelor din copilarie mi-am plantat un dud in curte… iar acum il vizitez in fiecare zi, ca se coc repede si nu vreau sa le culeg din iarba :))

  2. Da.. sunt din brasov si tot de fragari ii stiu….

  3. Doamne ce mai mincam si eu pomnite de la matusa Ileana cind eram copil. : )) De doua luni ne-am mutat intr-o alta casa si caut cu disperare un dud, un nuc si un tei.

  4. Eu sunt din Oltenia, la noi se numesc iagode. Mamaaa ce ma mai murdaream de la ele cand eram copil, dar imi placeau la nebunie :)

  5. ioi bune-s pomnitele si faine amintirile ce le starnesc

  6. Bunica de pe Lapus,intindea sub pomitar un cearceaf de bumac.
    Bunicul scutura dudul .Si cadeau dudele dulci si zemoase pe bumbacul alb.
    Le mancam acolo,direct de pe stergura.Ce cadea pe langa,mancau gainile .
    Pe vremea aia nu erau detergenti pentru scos pete.
    Si totusi a doua zi,cearceaful flutura iar alb. :)

  7. Adi, nu stii vreo reteta cu dude? ca tare mult imi plac fructele astea si ma gandeam ca ar fi fain sa fac ceva cu/din ele. Mersi

    1. adihadean Author says:

      poți face spumă. sau să le pui pe o tartă.

  8. ce pofta am!!!!!!!!!!!!!
    de unde as putea culege cateva pomnite din cluj, fara sa ma fugareasca cineva?

    1. Mihai Dan Pop says:

      Buna Diana. In cazul in care, după atâta timp ,vei vedea răspunsul meu…ești binevenită la Morau , ( 38 km,din Cluj, inspre Gherla ,să mănânci dude. Nr. meu, 0752491042. Mihai

  9. Ah postarea asta imi aduce aminte de o melodie.
    Aerosmith – Dude looks like a lady…

  10. mihai contra says:

    Tata a plantat un pomnitar in curte,pt.ca sa manace si animalele si pasarile,cand eram copil ma urcam si le scuturam gastele ma anutau galagios ca sa le scutur an continuare,,,cand ma dadem jos eram negru CA negrii,,, !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close
Your custom text © Copyright 2024. All rights reserved.
Close