Faptul că-s la munte e relevant doar pentru cei ce le-au mâncat și, desigur, doar în raport cu legendele despre aerul tare care sporește pofta de mâncare. Atunci, de ce am mai pus cuvintele de după virgulă? Pentru că mai am și alte grătare simple pe blog și n-aș vrea să se confunde între ele.
Înainte de orice, am fript pe grătar niște ciuperci champignon. Le-am tăiat apoi.
Fiersesem deja niște cartofi în coajă. I-am ținut pe grătar până la rumenire.
Am amestecat cartofii, ciupercile, câteva roșii și două cepe plus niște căței de usturoi, într-un soi de salată cu puțin ulei și sare grunjoasă.
Carnea, niște piept de porc cu șorici, oarece os și puțină grăsime, a stat la rece o vreme, cu sare, piper și boia. Am lăsat-o la temperatura mediului cam 20 de minute, să nu o pun prea rece pe grătarul încins.
Am fript-o p ambele părți, în total 12 minute.
N-a fost rea. Ba a fost chiar foarte bună.
Atât pentru azi. Să fiți sănătoși.
Inainte de a lua micul dejun mereu ma uit sa vad ce ai preparat..Asa de pofta :)
Draga Adi, ma bucur ca la fiecare idee de gratar dai si idei de garnitura. In Romania e o mare problema. De obicei nu exista iar cand e, este cel mult o salata de rosii sau niste castraveti acri si nelipsita paine (despre a carei calitate nu mai spun nimic).