Tilapia-n straiță

Aseară am avut de hrănit niște oameni cu pește. Tilapia a fost să fie. Tot ce am putut alege mai bun de banii puși pe masă, într-o zi de Luni. E un pește cu carne albă și fără mult zvâc dar am convingerea că am reușit să-l fac plăcut, de fapt, am mâncat din el și mi-a plăcut, iar eu sunt mofturos la pește. Am ales să-l gătesc la cuptor, în papiotă din hârtie de copt. Iată cum am făcut:

Am marinat peștele trei ore într-un amestec făcut din: 1 lingură de suc de portocale, 1 lingură de suc de lămâie, 1 lingură de suc de ghimbir, 1/2 linguriță coriandru boabe și piper roz zdrobite în mojar, 1 linguriță de miere, 1 linguriță de sos de soia.

Am tăiat fășii/baghete și mai cum mi-a venit, ceapă verde, ghimbir proaspăt, dovlecel, ardei gras.

Le-am tras la tigaie două minute, să le pătrundă căldura puțin. Cu puțină sare.

Am pus peste pește o lingură de orez fiert, o lingură de legume trasela tigaie, frunze de coriandru, busuioc și arpagic și câțiva sâmburi de rodie. Toate astea pe o foaie de copt.

Am strâns hârtia în jurul peștelui și am legat capătul de sus cu o ață.

Am ținut punga astfel obținută în cuptorul încins la 200 de grade Celsius timp de 15 minute.

Mirosul legumelor s-a îmbinat cu cel al mirodeniilor și au transformat peștele într-o bucată gustoasă. Pentru că a stat în pungă, a rămas suculent. Tot la pește mă refer.

Pentru oaspeți am făcut papiote, legate la ambele capete, poate ceva mai arătoase.

Asta a fost tot. Să fiți sănătoși.