Bună dimineața. Propun să facem un experiment. Eu pun câteva poze, într-o înșiruire logică, voi spuneți în comentarii ce ați înțeles din ele. E adevărat că o imagine poate spune cât o mie de cuvinte. Întrebarea de azi e: o imagine poate spune cuvintele potrivite? Hai să ne jucăm, că-i aproape week-end. Să fiți sănătoși.
Painea neagra se prajeste putin cu cateva felii de sunca. Ouale batute impreuna cu parmezanul ajung si ele in tigaie, insotite de putina branza cu mucegai. Cand e aproape gata, vine impaturata in doua si lasata sa se odihneasca putin. In ultimele poze nu-mi dau seama ce e :) ardei umpluti cu branza sau o crema de branza?
O reteta de omleta cum n-am mai vazut pana acum :). Promite sa fie incredibila. Nici nu e nevoie sa spui mai mult!
Mic dejun delicios pentru o dimineata friguroasa :)
Cum s-ar spune… tare faza :)
Un „dezmat” culinar :); o sarbatoare a papilelor; un inceput grozav pentru o zi aglomerata si solicitanta, in care nu-ti permiti sa-ti faci griji ca te „taie” foamea pe la 11; una din micile placeri ale vietii, datorita carora aceasta merita traita si gustata :); o dulce (de fapt, sarata :) ) tortura pentru cei care s-au auto-condamnat la diete :) ; o amarnica ispita pentru cei care tocmai s-au inhamat la postul Craciunului :)
Cam asta inteleg din pozele de mai sus :)
Minunat! Ompleta mea preferata si singurul mod in care reusea mama sa manac painea in copilarie :) Mi-ai rezit amintiri frumoase, multumesc
Asa faceam pizza cand eram studenti, in camin:)
Fara bacon bineinteles:)
o altfel de omleta. nici nu e nevoie de descriere, simplu si bun.
Salut, ai mai facut mancarea asta… e awesome! :) se acopera putin la final ca sa fie pufoasa nu?
Judecătorul: A ajuns onoratul juriu la o concluzie?
Juraţii: Da, onorată Curte!
Judecătorul: Aprod, adu-mi te rog documentul! (Îşi pune ochelarii, încruntându-se uşor, îşi drege vocea, apoi citeşte grav). Juriul îl găseşte pe inculpatul Bacon Felii vinovat de cruzime. Prin puterea cu care am fost investit condamn inculpatul la prăjire în tigaie antiaderentă până când ajunge crocant!
***
CEO-ul, adresându-se Consiliului de Administraţie: avem pe cineva deosebit, care mi-a atras atenţia în ultima vreme. Pentru că e deosebită, am decis să promovez din poziţia de Accesoriu în poziţia – plină de responsabilitate pentru rezultatul final – de Ingredient Plin pe colega noastră, Pâinea! (Membrii consiliului aplaudă. Nu doar că e cu adevărat bună, dar promovarea cuiva de culoare face bine şi la imagine)
***
Aleea e întunecoasă – dar nu-i nimic nou, dintotdeauna a fost aşa. Acum, însă, a devenit periculoasă. Doi dintre cei mai cunoscuţi bătăuşi stau la pândă, aşteptând victimele. Care – ca orice victimă – apar rapid, fără a-şi bănui soarta. Sunt patru, dar fragilitatea lor e evidentă. N-au nici o şansă. Bătăuşii locului sar, dau, crapă, amestecă loviturile; pereţii se umplu imediat de urme umede, vâscoase. La final, ca ultimă ironie, aruncă peste rămăşiţele bietelor Ouă nişte brânză. Apoi, fluierând, violenţii agresori – Furculiţă şi Castron, cum mai sunt ei cunoscuţi – pleacă fluierând spre prietena lor poreclită Chiuvetă. În urma lor mai rămâne doar mirosul de ars, de la victime.
Şi uite o poveste nouă despre cartierul rău famat Bucătărie!
mulțumesc:)
buna dimineata!
Se prajeste niste paine cu slanina in tigaie (nu cred ca-i musai sa fie tigaie din aia scumpa cum are Adi).
Se bat cateva oua cu ceva praf alb, preferabil parmezan da’ orice gasiti prin camara/frigider e ok, numa sa fie alb… si branzos daca se poate (pfoai ce rau suna).
Se pune painea cu slanina peste oua… adica nu, invers: se pun ouale batute peste painea cu slanina.
Se mai pune branza cu mucegai pe deasupra, sau numai mucegai daca nu mai este magazinul din colt Roquefort.
Se impatura chestia asta si apoi se taie, se orneaza evetual cat mai artistic si apoi se serveste.
Nu-i corecta viata asta: la mine in familie nimic nu se imparte in doua bucati egale ca in imaginile de mai sus. Sotul meu tot timpul ia „jumatatea” mai mare.
Simplu: mic dejunul perfect!
Eu am inteles ca mi s-a facut foame.
Omleta pentru lenesi :)
Inspirata de experimentul, uite ce a iesit:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=492610344106459&set=a.301806073186888.82660.100000724939716&type=1&theater
Am adaugat praz, pe care l-am redescoperit de vreo 3 saptamanii, asta dupa ani de refuz!:)))
Felicitari pt. blog si, pentru ce e mai important, ce iese din cele doua manute (sau 4, 6, 8, n)!
tocmai mananc experimentul…:))
Deh! musafirii au fost lihniţi, nu mi-au lăsat mai nimic prin frigidere. Şi eu, tot în jurul lor, ba dă-le un a ba dă-le alta, n-am apucat nici măcar să gust.
Aşa că în crucea nopţii m-am trezit luat în braţe de o foame vecină cu inaniţia.
Şi după cum ştiţi vinul sec, alb, nu ţine de foame, ba din contra.
Aşa că am încropit din resturile rămase nebăgate în seamă de mosafiri, OMLETA PE REPEDE ÎNAINTE !
Patru felii de pâine uscată (de aia le-am tras la tigaie şi le-am încorporat în maglavais) câteva ouă pe care le-am furat de sub găină, resturi de costiţă şi parmezan de la pogacele pe care le-am întocmit de cu seară, ceva verdeaţă un strop de ulei amestecat cu unt, masă de copil sărac.
Noroc cu vinul, că altfel…
Dar până la urmă iaca-tă am improvizat ceva atât de mâncabil încât am să- mi notez reţeta în colţul ochiului pentru mosafiri.
Breakfast!