Leuștean, metafizică și puțin porc

(PUB)

Accesează pagina concursului aici.

Zilele trecute, aflat la Cluj, am executat salsa (care-i aroape o salată) aceasta multicoloră, multiaromată și multivitaminizată, împreună cu prietenul meu Emil, cu care am și dezvoltat o întreagă discuție legată de niște concepte metafizice fără legătură directă cu mâncarea. Nu-s total sigur dacă discuția a pornit de la vin sau de la leuștean, sunt însă foarte sigur că leușteanul, folosit cu simț, poate să se dezvăluie palatului omenesc în forme surprinzătoare. Dar, cum știm cu toții, până la leuștean te mănâncă sfinții, lucru care se va petrece și azi.

Începem așadar cu orice altceva, respectiv cu ce trebuia să încep: un pic de porc n-a făcut rău nimănui (sau așa ceva). În cazul nostru, porcul e reprezentat de câteva bucăți de piept cu tot cu coastă, foarte faine și potrivite ca pentru o bucată/porție (am făcut și un calcul, 4 porții costă 12 euro și un pic, dacă faci asta acasă). Pentru ele e nevoie -mă rog, nu-i nevoie, dar ne place – de o marinadă făcută din coaja de pe două lime medii, zeama din ele, trei linguri de ulei de măsline, o legătură de pătrunjel tocată foarte fin, un cățel de usturoi tocat fin și acesta, puțină sare și o pișcătură de zahăr. Tăvălești bine bucățile de carne prin amestecul acesta și le lași la rece măcar șase ore. Eu le-am pus apoi direct într-o tavă (o să înțelegeți mai încolo de ce) și le-am pus în cuptor, sub serpentina încinsă la 200 de grade, 20 de minute pe o parte, 20 de minute pe partea cealaltă.

Buuun. Să vedem acum ce-i cu salsa multicoloră. O jumătate de ardei gras, câteva roșii multicolore, 2 roșii mai mari și dintr-un soi mai dulce, ardei iute cât poți duce, un sfert de castravete (100 de grame), un fir de ceapă verde, o ceapă roșie tânără (poate fi și albă), o legătură de coriandru, două legături de pătrunjel, trei-patru fire de leuștean, o jumătate de avocado necopt, o jumătate de mango copt, zeama din două lămâi și coaja uneia dintre ele, 3 linguri mari de ulei de măsline extravirgin, sare și piper.

Taie tot ce poți în cuburi mici, roșiile în sferturi și apoi mărunt, ceapa în rondele. Plantele aromatice mărunțite cât poți de bine.

Amestecă totul într-un vas încăpător, condimentează, adaugă zeama de lămâie și uleiul. Nu fi brutal când amesteci. Acoperă vasul cu folie și pune-l la rece până-i gata friptura.

Salsa arată așa:

Mi-ar plăcea să vă pot arăta cum miroase, dar cu asta trebuie să vă descurcați singuri. Era să uit: la urmă de tot am pus în salsa o lingură se semințe de pin crude și câteva semințe de dovleac, crude și acelea.

Carnea arată așa:

Dacă vă sperie tava, veniți-vă-n fire. Am lăsat-o așa intenționat din două motive. Priumul e acela că storcând o jumătate de lămâie și frecând fundul tăvii cu o lingură sau o furculiță obțin un sos foarte aromat pe care-l torn apoi peste friptură. E păcat să irosești atâta gust. Al doilea motiv a fost descris mai pe larg acum câteva zile, în această postare, și are legătură cu faptul că Fairy Platinum se încumetă să curețe orice nu-ți mai trebuie ție din tavă, oricât de rezistent sau de imposibil de curățat ar părea.

După cum v-ați prins deja, această rețetă face parte din mini-seria mea de limitless cooking, adigă gătit fără  limite auto-impuse, fără auto-cenzură doar de dragul unor spaime închipuite. Vă provoc și pe voi să faceți o probă, că nu s-o face gaură-n cer. Gătiți, fotografiați, postați pe pagina dedicată concursului și puteți câștiga   un voucher în valoare de 1000 de euro cu care veți putea cumpăra cratițe și tigăi, 20 de pachete Fairy Platinum sau unul din cele 1o locuri la un workshop coordonat de subsemnatul. Cât despre rețeta de azi, vă sigur că dacă așezați salsa aceasta lângă friptură și nu mai interveniți cu cartofi sau mai știu eu ce altă garnitură (sau cu pâine), vă veți simți bine și îninte, și în timp ce, și după.

Nu-i chiar atât de complicat.

Pe de altă parte, este delicios de oriunde ai privi farfuria, de oriunde ai începe să-i mănânci conținutul.

Atât pentru azi. Să fiți sănătoși.