Wunderwurst

435

Când pui în numele unui desert cuvântul salam, nu ai cum să te aştepţi ca multă lume să aibă o părere bună despre el. Salamul de biscuiţi nu e un desert românesc cum mulţi cred, e un fenomen internaţional şi deşi nu se vrea pe nicăieri a fi un dulce sofisticat, undeva în comunism, cred, românii l-au transformat în ceva de-a dreptul ruşinos. Biscuiţi populari înmuiaţi într-un sos de cacao, zahăr, margarină şi apă, rahat topit şi poate nişte nuci pisate. Deşi situaţia economică de atunci justifică reţeta sărăcăcioasă de mai sus, nostalgia nu e suficientă pentru a o folosi în continuare şi în zilele noastre.

001
Deşi am pornit cu gândul de a face un sausage-cake, cumva, din lăcomie, am ajuns tot la un salam. Doar că salamul ăsta, e salamul de Sibiu al salamurilor de biscuiţi, pentru că nu are nici un ingredient din lista de mai sus. Şi gustul, o, gustul. Aşadar…

002

Într-un robot de bucătărie reduceţi 150 grame de pandişpan la dimensiuni atomice. În acelaşi robot, cu aceeaşi idee în minte faceţi o pastă din 150 grame de fructe deshidratate (eu am pus prune, caise, stafide, merişoare şi smochine), 150 grame vişine bete cu zeama aferentă, 150 grame gem (eu am pus de zmeură) şi ceva rom sau coniac (eu am pus mult). Când arată ca-n poză turnaţi-o peste pandişpanul mărunţit. Tot acolo mai puneţi 100 grame de alune, migdale şi fistic mărunţite.

003

Topiţi 150 grame de ciocolată neagră (60%) împreună cu 150 grame de unt (82%) şi introduceţi-le şi pe ele în discuţie. Amestecaţi totul bine şi lăsaţi compoziţa de o parte. Faceţi câteva beţe de unt, ca în poză cu ajutorul unui poş sau al unei pungi şi congelaţi-le.

004

Întindeţi o folie de plastic pe masă, apoi o treime din compoziţie în strat subţire, pe folie. Aşezaţi câteva din beţele de unt. Repetaţi.

005

Rulaţi. Răciţi.

006

Tăiaţi. Mâncaţi.

008

Text&Foto: Mircea Banu

http://desertologie.blogspot.ro/

Join the Conversation

  1. .. „e salamul de Sibiu al salamurilor de biscuiţi” .. :) Bine zis !! Arata tare bine!

  2. Nu cred ca am mancat vreodata salam de biscuiti, dar acesta suna tare bine. Intrebarea mea este daca acele bete de unt sunt absolut necesare sau pot renunta la ele?

    1. Poţi renunţa. Vroiam eu să-l fac să arate ca un cârnat. Deci mai mult de dragul artei. Dar pentru mine şi cei ca mine care muşcăm din unt ca din măr.. e ok.

  3. Alineat 3, rand 3 – „Deshidratate” – asa ar fi corect…”… hidratete” as putea s-o pun pe seama grabei dar pentru restul e mai mult vorba de cls.1-8.
    In plus, cercurile de unt din sectiunea finala nu mi se par foarte aspectuoase. Avea Jamie Oliver o reteta similara, dar la el se vedeau fructele uscate/ confiate, fisticul…arata cu mult mai interesant si mai imbietor.

    1. Daca tot ne legam de erori: betele acelea de unt in sectiune nu sunt cercuri, sunt discuri. Pentru ca au o suprafata. Cercul nu e altceva decat o curba(plastic vorbind, nu dam definitii matematico-stiintifice), ce porneste dintr-un punct si ajunge in acelasi punct…Tot pana prin clasa a 8 a am invatat-o…de geometrie zic…

    2. Eu sunt un cofetar agramat şi nepriceput, Jamie este un zeu al salamurilor îmbietoare şi dumneavoastră o critică literară şi culinară desăvârşită. Cam asta aţi vrut să-mi transmiteţi? Că eu asta am înţeles.

  4. ” Salamul de biscuiţi nu e un desert românesc cum mulţi cred, e un fenomen internaţional şi deşi nu se vrea pe nicăieri a fi un dulce sofisticat, undeva în comunism, cred, românii l-au transformat în ceva de-a dreptul ruşinos.”

    Rusinos ? Cam ce optiuni avea marea majoritate, in afara de nuci, ceva rahat si o visina zaharisita ? Cand dadeai de o stafida jucai Hora Unirii !

    Ati minimalizat eternul blat de biscuiti populari cu ceva pandispan, de ce nu piscoturi de sampanie ? ca sa mentinem trentul de fite plusand cu inca 10 arome , chiar ma intreb care e gustul final pe papila…
    Trimiterea la salamul de Sibiu, e……

  5. Gabi, ceva mai bun n-ai gasit? Succes la infulecat „discuri” :))

    1. Nu, n-am gasit, pentru ca, vezi tu, am „lucrat” cu materialul clientului, care doar atat mi-a oferit: incapatanarea de a scormoni dupa niste erori (daca asta ai vrut sa semnalezi, o puteai face intr-un mod mai elegant, fara sa lasi impresia ca iti face atat de multa placere) si niste „cercuri”(tu ai implicat geometria in discutie, eu doar te ironizam…daca tot corectezi oamenii si ii trimiti la clasele 1-8, fa-ti lectiile mai bine, fii tu fara de greseala).
      Nu stiu de unde ai ajuns la concluzia ca as fi „o somitate in gastronomie”…sau ca as fi de gen masculin…sau ca retetele postate aici ar trebui sa fie doar unele care sa”vanda” si sa „ia ochii”. A, si sa fie doar dietetice(adica nu „bombe calorice”).
      Oameni buni, v-a placut reteta, incercati-o, nu v-a placut, treceti mai departe, cautati alta care sa va multumeasca, simplu. Aveti de adus critici? Cu siguranta ar fi acceptate daca ar fi exprimate ca atare si nu ca niste atacuri. Si nu, nu sunt de partea cuiva si nici nu cunosc in vreun fel autorii articolelor de pe acest blogg.

  6. Stimată Doamnă Cu-nume-de-biscuit-umplut, iertaţi-mi obrăznicia de snob post-decembrist. Am să caut ca de acum încolo să includ în reţetele mele opulente mai multe ingrediente din acele vremuri austere. V-aş fi recunoscător dacă mi-aţi furniza o listă cu astfel de ingrediente, ca împreună să aducem înapoi acele vremuri frumoase. Vă mulţumesc şi vă sărut mâinile care odată se prindeau în hora stafidei.

    1. hi hi hi,si gatesti si te pricepi si al invartit vorbe”dulci” …hi hi hi hi.delicios.si prajiturica,si comentariile :)

  7. Mircea, n-ai sa ajungi nicaieri cu atitudinea aceasta! Daca te vrei parte din breasla in care speri sa intri, cu salam de biscuiti ce seamana cu o mancare de bebelusi ratata (e posibil ca gustul sa fie bun, nu neg, da’ vezi matale… in lumea asta un terci nu vinde si nu-ti ia ochii prea repede) – trebuie sa inveti sa asculti si critici si sa fii in stare sa inveti ceva bun si din asta. Daca tu scrii cum scrii, deja o parte din cititori i-ai pierdut, pentru ca nu e nimeni interesat sa citeasca ‘agramatiile’ tale. Fa-ti timp si revizuieste textul inainte de a-l publica si o sa vezi ca e mult mai bine. De asemenea, daca ai sa continui sa-ti jignesti cititorii, s-ar putea chiar sa nu te mai citeasca nimeni, daramite sa iti mai si incerce reteta. La acest timp, reteta ta prezinta un maclavais plin cu ‘discuri’ de unt – asa dupa cum a sugerat o alta somitate in ale gastronomiei, antevorbitorul meu, Gabi. In breasla asta te vei face mult mai repede remarcat daca ai fi mai umil si ai invata din greseli. Uita-te la marii bucatari si ai sa vezi ca nu e niciunul ofuscat si gata sa dea cu barda in oricine ii face o critica (si nu, Jamie nu e inclus in marii bucatari, iti datusem un exemplu – chiar salamul lui de biscuiti arata bine- insa Jamie nu e un etalon pentru mine).

    1. d-na,chiar trebuie sa calcam in picioare orice?chiar trebuie sa disturgem si sa lovim cu nesat orice urma de umanitate?va placut comunismul mult?chiar simtim nevoia toti sa distrugem si orice urma de idee sau gust de glumitze sau raspunsuri haioase? eu zic sa nu mai stati pe asemenea site-uri.faceti un club al oamenilor care vor ca toti sa fim cretini,idioti,umili pana la dementa si punetiva presendinta!!!! atata comentariu pt.un amarat de salam de biscuitei ma face sa cred ca ne pun astia ceva in mancare de am innebunit toti complet!!! toata romania e o sectie de psihiatrie in aer liber.trist,doamna,trist.trebuie sa aveti o viata oribil de trista sa fiti asa de rea pe un site cu biscuitei.

    2. nu imi merge cratima la tastatura,nu sunt agramata.daca tineai sa imi puneti cratima pe undeva :)))) stiu cert ca am mai multa scoala decat dvs.si o puteti verifica,sunt persoana cunoscuta :)

  8. Ce bine arata! Personal imi place foarte mult stilul in care scrii Mircea. Felicitari si la cat mai multe realizari!

  9. Retete găsesc peste tot. Dar modul in care scrii este mult mai savuros. „mâinile care odată se prindeau în hora stafidei” Esti un Dr House al gastronomiei.

  10. Pentru cineva care scrie atat de bine despre „ce Proust sunt” , singura asociatie pe care ati facut-o cu nick-name-ul „Eugenia” fiind „biscuit umplut” denota…

    https://adihadean.ro/2015/07/cunoaste-ti-bloggerul-mircea-banu/
    ” Te influenţează părerea cititorilor despre reţetele pe care le postezi?
    Nu. Mă enervează uneori, dar nu mă influenţează.”

  11. As baga in compozitie visine din visinata si bucatele de ciocolata (in loc de unt).
    Imi place stilul tau: acid, malitios. Stil, asa e reteta MEA. De aici incolo…adaugati si cucuruz fiert daca asa va este voia.
    Succes in continuare si retete cu zvac!

  12. hai ca plec de aici,din pacate…am intrat pentru biscuitei si am ajuns la aceeasi dementa romaneasca absolut psihotica…si cand imi intreba pacentii daca au boli psihice,niciunul nu recunoaste nimic.absolut magin in Romania toti sunt sanatosi,dar toti se poata de parca siau uitat pastilele.dureroase vremuri.gata,ies…pacat de bucataria minunata a bucatarului…

  13. catalina (cu „c” mic…ca doar ai fost la scoli inalte) … nici nu ma obosesc sa-ti raspund la toate aberatiile emise :)

  14. Doamne, vino doamne sa vezi ce-a mai ramas din ‘oameni’. Era vorba despre altceva aici dar fiecare intelege ce si cum a fost invatat in cei 7 ani de acasa. E vorba de retete de mancare si de putin bun simt si respect reciproc. Dar eu am o nedumerire: a cui este reteta si cine a scris-o? Eu nu am gasit in text greselile semnalate, desi chiar nu cautam asa ceva, si credeam (in naivitatea mea) ca autorul e domnul Adi Hadean? Poate ma luminati in acest sens.
    O zi minunata tuturor

    1. Adi Hădean Author says:

      Rețeta, textul și fotografiile sunt ale lui Mircea Banu, după cum arată semnătura de la finalul articolului.

  15. Subscriu si eu la lista indignatilor referitor la aceasta postare nefericita. Acea reteta „rusinoasa” a salamului de biscuiti traditional m-a umplut de caldura si nostalgie. Doar ca sa fiu dezamagita la finalul paragrafului. Vad in multe emisiuni culinare reinvierea retetelor simple si ief-ti-ne de alta data care nu faceau decat sa iti umple burta cu ceva si sufletul cu multumire. Aici nu.

    N-am nici eu incredere in aceasta reteta care contine mai multe ingrediente decat un tort. Aparent e un mix blenduit de tot ce ai prin casa, insa nu cumva sa coste mai putin de 90 lei/kg (stiti voi migdalele, fisticul).

    Iar comparatia cu salamul de Sibiu si betele alea de unt care vor sa semene cu grasimea din carnat imi fac gura punga.

    Ce pierdere de timp. Un rahat topit, ca sa ma exprim precum autorul.

  16. Elena, nu-ti mai bate capul ca o sa fii „diagnosticata” si tu de catalina cu cine stie ce :) Despre Mircea, el nu da doi bani pe feedback-ul cititorilor sai. Intr-un final a corectat textul si a mai aruncat cateva jigniri incoace si-ncolo si apoi probabil s-a dus sa mai „gateasca” (adica sa puna in blender niste igrediente) niste bombe calorice cu aspect de mancare de bebelusi uitata cateva luni in frigider intr-un ambalaj nefericit…si ce e trist…nu-i singurul care crede ca gateste si mai e si promovat…asta e tara in care traim…

  17. nicio reteta de biscuiti urmat de o opinie personala fata de ororile vremurilor de alta data prin care stomacurile noastre au trecut nu poate fi impartasita, ca imediat apar matusile comuniste care nu doar ca incearca cu tot dinadinsul sa-i convinga pe cei din jur ca trebuie sa fim nostalgici dupa foamete, dar incearca sa si forteze autorul opiniei personale sa nu isi mai exprime liber opiniile; logica matusilor: un atac e un feedback, deci, trebuie luat in considerare. doamne fereste!

    Wunderwurst-ul arata minunat si sunt sigura ca e si delicios, Mircea. Iti multumesc pentru actualizarea retetei la vremurile prezente. O voi convinge pe mama sa mi-l faca. :D

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close
Your custom text © Copyright 2024. All rights reserved.
Close