Țineți minte trei cuvinte: curry, coriandru, porc. Le-am pus pe toate în aceeași frază, le-am pus pe toate în aceeași tigaie și apoi în aceeași farfurie. Am obținut o mâncare cu gust și aspect indian. Nu știu dacă are vreo legătură cu bucătăria indiană autentică, alta în afară de prezența curry-ului, nici nu mă interesează prea tare, a ieșit atât de bună încât zeul indian al devierilor de la tradiție m-ar ierta precis.
Am folosit un mușchi de porc. Mic, nu mare. Cel mult o jumătate de kilogram.
Pentru garnitură, orez basmati.� O cană mare. L-am pus în mojar pentru că arată mai bine decât cana.
Praf de curry (obligatoriu), fructe de curry (opțional, le găsiți prin magazinele de naturiste), frunze de coriandru� (opțional dar recomandat cu tărie) și câteva ciuperci grase. Sare și fulgi de ardei iute, în plus.
Am pus orezul la fiert. La o măsură de orez, două de apă. Am pus apa tot cu mojarul, ca să nu mă încurc. Capacul peste oală, puțină sare înainte de asta și foc mic până absoarbe orezul toată apa. În felul ăsta mă asigur că am un orez fiert bine, nelipicios.
Am tăiat mușchiul în rondele, am presărat condiementele peste carne, am turnat două linguri de smântână dulce și am amestecat bine.
Am pus puțin ulei de porumb în tigaia gorasă, din fontă. După ce s-a încins, am pus carnea și am lăsat-o să se rumenească pe toate părțile.
După zece minute am pus ciupercile, tăiate-n bucăți mari.� Am amestecat bine și am avut răbdare trei minute, să se pătrundă ciupercile.
Am turnat în tigaie o ceașcă de smântână dulce și am dat focul mic-mic. Am lăsat sosul să scadă cam două minute. Am aruncat și frunzele de coriandru în mâncare, am stins focul și am pus un capac peste tigaie, pentru trei minute, nu mai multe.
N-a fost o mâncare rea.
Când mi s-o face dor de mâncare indiană autentică, tot la Indigo mă voi duce. Dar tentative de felul celei de față vor mai fi.
Să fiți sănătoși.
Cumplit de ademenitor ! Ce vrei tu sa faci din ficatul nostru ?!!!
hehe, chiar asa…
porc cu curry inca n-am indraznit sa combin, tot asa, din cauza zeului ala indian al devierilor; inca astept sa greseasca altii in locul meu si sa aduca in targul de craciun de aici, din sibiu, curry wurst.
vroiam sa te intreb mai demult asta, ei folosesc smantana sa ‘stinga’ sosurile de curry? si mie tot smantana imi pare cea mai potrivita pentru a lega sosurile astea. ahh, da, mi-am amintit, ei sunt cu laptele de cocos, nu?
Miju, eu am văzut curry de porc la indieni, nu am scornit-o pe asta:). Şi da, folosesc smântână şi iaurt, lapte de cocos mai puţin, laptele de cocos e intens folosit în Malaezia şi Thailanda.
Va trebui intr-p zi sa facem schimb de retete, mai ales de impresii, pt.ca avem multe lucruri comune: ai lucrat in radio – am lucrat in radio – scrii, redactezi, publici – scriu, redactez, public; ai lucrat in tv – am lucrat in tv; iti place gastronomia – imi place gastronomia; ai multe retete – am colectionat si eu peste 2000 ( le-am adunat din 4 vanturi, fara intenia unei finalizari lucrative. Numai sectiuniea „trucuri, secrete, sfaturi” aduna vreo 14 pagini. Ti le voi trimite prin e-mail deindata ce mi se va rezolva problema unui deranjament la conexiune internet, desi nu cred sa esti strain de vreun punct din acea adunatura. Am trecut, mznat de meserie, de multe ori prin orasul tau, acum criza nu ne mai pemite asemenea deplasari… Poate, pe foarte curand…
paul, numa’ să fim sănătoși:)