S-a petrecut (în) 2015

230

În fiecare bilanț e și un lanț care te leagă de perioada pentru care ții socoteala. Lucrul acesta, precum și cunoașterea clară a faptului că doar cel ce ține socoteli are de pierdut ori de câștigat, mă fac să ignor cu grație orice tentativă a minții mele de a face bilanțuri. Nu-mi mai vine să-mi fac sărbători din victorii ori din înfrângeri, nu mai pot să țin socoteala lor, nu mai știu să le deosebesc între ele, ceea ce nu-i grav, ba dimpotrivă, simt că-i foarte bine așa. Nu mai simt că mi se întâmplă lucruri, văd în schimb cum se petrec ele și știu că nicio experiență care trebuie să mă încludă nu mai are cum să mă ocolească. Nu mai cred în trenuri pierdute, în ocazii ratate sau posibilități fructificate, nu mai pot investi atașament în planuri, iar asta, toate astea, de fapt, îmi oferă libertatea și bucuria de a participa integral la fiecare moment din minunata asta de viață, fie el dulce ori dureros. Și au fost destule în 2015, și așa, și așa.

Anul a început greu, cu ultima bătălie cu viața a tatălui meu, a continuat dureros cu plecarea lui într-o seară de februarie (muncem atunci pentru un eveniment caritabil, eram în bucătărie, puțin înainte de începerea servirii, am scos mâncare bună, am zâmbit clienților, am stat de vorbă aproape cu fiecare, am luat banii și i-am dat mai departe, am plecat spre Baia Mare a doua zi). Despre martie, aprilie și mai nu-mi amintesc mai nimic și nici nu vreau să încep să caut arhive, știu doar că a fost debutul unei schimbări majore pentru acest blog, respectiv căutarea și găsirea unor colaboratori plătiți care să contribuie cu conținut proaspăt și care să fie răsplătiți pentru asta. I-am găsit și-s foarte mulțumit de felul în care ne-am înțeles, sunt recunoscător pentru ce au oferit blogului și sper că această colaborare a fost cu adevărat bună și pentru ei. Le-aș propune să mai rămână alături de mine un an, dar în același timp vreau să dau șansa de a evolua pe scena adihadean.ro altor trei oameni pasionați de gătit, de fotografie și de scris (trebuie să atingă toate aceste trei capitole), așa că după 10-15 ianuarie va debuta noul proces de selecție pentru internii adihadean.ro.

La începutul verii am reușit să deschidem la Cluj primul atelier Artizan Pizza, finalul anului aducându-l pe al doilea, care-i aprope finalizat și care va fi deschis la începutul anului următor, probabil odată cu cel de-al treilea atelier. În miezul verii am început filmările pentru sezonul doi din Masterchef (doi pentru mine), filmări care au ținut până târziu în toamnă și pe care le-am dus anul ăsta foarte greu. Nu știu de ce, așa a fost. E bine că nu s-a văzut la televizor, că sezonul a fost un succes, că m-am simțit mai lejer în compania colegilor mei, că am avut concurenți foarte buni și mai interesați să facă mâncare decât să fie vedete.

Printre ele am reușit să alerg două maratoane și un semimaraton, să mai alerg câteva mii de kilometri la antrenamente, să mă îngraș opt kilograme și să dau jos zece, să gătesc mult, să adun multă cunoaștere despre mâncare și s-o dau mai departe altora, și pe bani și fără bani, să refuz zeci de campanii doar pentru că nu m-am văzut în ele, să particip la măcar două lucruri bune, campania de conștientizare asupra efectelor fumatului în spațiile în care se mănâncă –#EatThis-respectiv lansarea pilotului Școala de Bucătari în colaborare cu Facultatea de Știința Alimentului și Tehnologie Alimentară din cadrul USAMV Cluj Napoca. Am reușit cumva să fiu mai prezent în viața familiei mele -așa simt-și mai absent în Social Media, deși clasamentele pe bază de vizibilitate și statisticile blogului/paginii de Facebook/Instagram spun fix invers (culmea, tot eu mă ocup de conturile mele, dar e adevărat că la blog am avut ajutoare tot anul).

Am întâlnit oameni frumoși, am înțeles că în exterior n-are cum să fie altfel decât la interior, am simțit din plin iubirea și nu mi-am mai întors inima de la mine. M-am înțeles binișor și cu mintea mea, suntem în continuare în relații bune, dar nu mai cred chiar tot ce-mi spune, adică nu mă mai iau chiar atât de în serios. Nimic nu e chiar atât de serios pe cât ne place nouă prea des să credem, însă toată viața merită trăită și fiecare moment, dulce sau amar, merită recunoștința noastră. Apropo de recunoștință, pentru că o simt, vreau să o comunic și aici, acum, să o transmit și-n felul acesta către toți cei care au ales să-mi dea anul acesta din timpul lor, din viața lor, din bunătatea lor, din înțelepciunea sau din lipsa lor de înțelepciune.

V-aș mai scrie, dar s-a trezit Vladimir și avem de desenat pe pereți. Dacă vă vine să mă întrebați în anul care vine, vă spun doar atăt: stați să ajungem acolo. Între timp, să ne bucurăm de ce avem, adică fix clipa asta. Să fiți sănătoși.

Join the Conversation

  1. Boboc Mihai says:

    Un articol deosebit, de fapt o poveste reala a anului ce sta sa treaca. Un an așa cum Îți doresti.Sa fim sanatosi.

  2. Emilia Pop says:

    Frumos scris,in cuvinte simple si frumoase fara chesti simandicoase!
    Sa te bucuri de tot ce iti ofera viata asa cum e ea ,cu bune ,cu rele si asa cum ai zis : sa fim sanatosi !
    La multi ani !

  3. Sa ai un an minunat alaturi de cei dragi!

  4. Un an nou sanatos si bun d-le Hadean! Va multumesc pentru inspiratie atat in bucatarie, cat si in afara ei.

  5. Giorgian Giogia says:

    La mulți ani,maestre!

  6. LA MULTI ANI !

    Va doresc ca in noul an sa avem sanatate si timp pentru a trai VIATA ACEASTA !

  7. gabriel ion says:

    ”La multi ani! Chef

  8. Sunteti un om frumos. O bucurie sa va citesc.
    La multi an cu folos!

  9. sidonia sararu says:

    La multi ani! Iti dorim multa putere sa treci peste greutatile vietii si iti multumim pentru retetele publicate ce au adaugat savoare preparatelor noastre si ne-au inspirat sa gatim mai mult acasa.

  10. Transmite ceva emotie articolul si la final am ramas cu gandul intelept ca asa ar fi bine sa raman si eu dupa incheierea unui an, impacata cu toate cate au fost. Sa va fie mai bine in noul an!

  11. dehelean cosmin says:

    la multi ani ! frumos scris

  12. Sunteti un om minunat !

  13. Am urmărit cu plăcere Masterchef 2015 și am observat că te pricepi în cea ce faci, poate voi avea vreodată și ocazia să degust ceva făcut de tine (o friptură). Multă sănătate

  14. La mulţi ani, Adi! Fericire îţi doresc. Restul vin apoi de la sine. Cineva acolo Sus are grijă de asta. :)

  15. Imi si imaginez un munte de tatic alaturi de un sufletel mic, caruia ii rad ochisorii de bucuria pictarii peretilor :)
    Mi-a placut mult articolul…m-a prins si nu mi-a dat drumul pana la ultimul cuvant.
    De fapt, realizez ca in fiecare articol de pe acestc blog gasesc ceva din copilariea mea, ceva din viata de zi cu zi, ceva din sufletul meu.
    Si nu sunt bucatar, sunt doar o mamica prinsa in vartejul vietii si al profesiei..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close
Your custom text © Copyright 2024. All rights reserved.
Close