Azi e ziua lui

Pe data de 2 Ianuarie 1920 se năştea Nicolae, feciorul lui Zaharia. A crescut greu, a făcut şcoală puţină dar a învăţat mult bun simţ. A lucrat la pădure toată viaţa, mergând înaintea cailor de la şase ani. A făcut armata la Budapesta şi a fost trimis pe front sub comandă ungurească. Mai vorbeşte limba şi azi, dacă are cu cine. Prima nevastă i-a murit în tinereţe şi l-a lăsat cu un copil, un băiat. S-a însurat apoi cu Maria, femeie care i-a mai dat şapte copii şi care lega banii cu şapte aţe pentru a se putea descurca cu gospodăria. Nu a avut televizor niciodată dar e foarte bine informat, ascultă mereu mai multe posturi de radio. E un om credincios, cunoscut pentru corectitudine iar sfatul său avea greutate în sat. Azi nu prea i-l mai cere nimeni, bătrânii din leatul lui s-au dus mai toţi iar cei tineri n-au nevoie de sfatul bătrânilor.
A rămas văduv în luna Noiembrie a lui 2007 şi de atunci aşteaptă să plece. Noi, ce opt copii, optrprezece nepoţi şi (deocamdată) cinci stră-nepoţi, ne bucurăm că ni l-a lăsat Dumnezeu până la anii aceştia, şi vrem să mai stea cu noi. La mulţi ani, bunicului meu.