Donăm doi câini frumoși și inteligenți

190

Zara e un labrador alb care a intrat în viața noastră acum un an și un pic. Avea deja un an. S-a obișnuit repede la noi, aveam curtea largă și s-a prins din prima că suntem „dog people”. Pe 1 iunie, anul trecut Zara a adus pe lume 6 pui. Cinci au murit, unul a supraviețuit. Selecție naturală aplicată fără drept de apel.

zara

Am decis să păstrăm puiul, un metis negru cu vagi pete albe. L-am numit Borboșel și așa i-a rămas numele. Zara și Borboșel, mamă și fiică, au venit cu noi în următoarea locuință și-n următoarea. Între timp le-am sterilizat, le-am făcut toate vaccinurile și deparazitările periodice, le-am plimbat și le-am alergat, le-am pozat și le-am dus la scaldă. Pe scurt, ne-am cam distrat împreună.

zara&borboșel

Din păcate, trebuie să renunțăm la ele. Dacă treceți pe aici destul de des, sunt convins că v-ați dat seama că-s un om de felul „cu picioarele pe pământ”. Veți înțelege așadar că decizia de a căuta un nou cămin pentru Zara și Borboșel nu-i un capriciu și că înainte de a o lua, am sucit-o pe toate părțile. Dacă mă întrebați „de ce?”, așa cum au făcut unii dintre prietenii de pe Facebook, să știți că nu vă răspund. Dacă-mi veți spune să mă mai gândesc, , vă spun că m-am mai gândit deja. De mai multe ori. Dacă vreți să-mi dați sfaturi, vă rog să n-o faceți, ajutorul de care am nevoie și pe care-l primesc recunoscător e acesta: spuneți mai departe sau anunțați-mă dacă știți niște oameni buni care ar vrea doi căței frumoși și deștepți. Mulțumesc.

zara și borboșel

Join the Conversation

  1. Anca Mbl says:

    ma bucur ca ai scris aici clar ce simti, atat cat ai putut.. si eu stiu cat e de greu si sper ca altii sa nu se mai pripeasca in a da sugestii… nu cred ca cineva v-ar putea spune mai mult decat tot ce ati gandit si analizat deja voi, in familie… prin aceeasi intamplare am trecut si eu si toate sfaturile si parerile de genul ‘mai ganditi-va’, ‘nu se vor acomoda’, etc ne-au facut f rau… evident ca ne gandisem, analizasem si intorseseram pe toate partile situatia, o amanasem pana nu s-a mai putut… O sa fie bine,sunt sigura ca le vei gasi o casa calda si oameni cu suflet bun, care le vor iubi! Curaj!..

  2. Te cred ca iti vine greu sa renunti la ele….ba nu: stiu ca iti va fi greu sa te desparti de ele, incerc sa te inteleg (am doi caini si nu stiu cum m-as impaca cu ideea ca ar trebui sa renunt la ei! )…sper sa aveti noroc..

  3. Buna ziua domnule Adi Hadean ! Am vazut anuntul dumneavostra legat de donarea celor doua cateluse. Desi mi-as dori tare mult sa le pot adopta pe amandoua nu am aceasta posibilitate.
    Eu am avut 2 labradori , un mascul Pandi si o femela Zara :)
    Din pacate acum 2 saptamani catelusa mea a murit, iar cand am vazut pozele cu Zara voastra …. efectiv am ramas muta, in unele poze seamana perfect cu Zara mea . Am vorbit si cu parintii mei, noi stam la casa in Drobeta Turnu Severin, curtea e mare, de asemenea, suntem oameni care iubim cainii….pe data de 1 iulie vin parintii sa ma ia acasa, eu sunt la facultate in Cluj. Mi-as dori tare mult sa o adopt pe Zara, de fapt as fi cea mai fericita. V-am dat friend request, am poze cu cainii … poate pozele vor spune mai multe.
    Numarul meu de telefon este 0756 21 81 43.
    Astept telefonul dumneavoastra cat mai repede. Multumesc !

  4. Am dat mai departe. Sper sa se gaseasca loc pentru asa caini superbi. Bafta!

  5. cristina says:

    Se amagesc cei care-si spun „o sa le fie mai bine,…”. Niciodata si nicaieri. Sufletul lor ramane alaturi de primii stapani, oricat de buna ar fi viata pe care ar duce-o in continuare. Nu vreau sa fiu in locul tau dar stiu sigur ca eu nu as putea sa-mi abandonez cainii niciodata.

  6. Am fost pusa si eu la un moment dat in situatia de-a renunta la unul din caini(cel mai nou sosit in familie), pe care la varsta de un an l-am dat unei persoane care, sper din tot sufletul meu, sa fi avut grija de el si sa-l iubeasca macar pe jumatate cat am facut-o noi.Era o fetita agera si zburdalnica, iubitoare si frumoasa, o chema Mura si acum cand postez am deja lacrimi in ochi si un mare gol in suflet.Nu trebuia s-o dau, chiar daca mai am trei caini iubitori.Acum n-as mai face-o dar e prea tarziu.Nu mai am nici macar curajul sa sun si sa vad ce face, pentru ca nu mi-as ierta sa se fi intamplat ceva cu ea. Abia daca mai am puterea s-o vad in fotografii…

  7. Nu stiu daca mai e valabila oferta, dar am citit ce ai scris si m-am tot gandit, si chiar mi-ar placea sa pot sa am grija de cei doi catei asa frumosi. Mie imi plac foarte mult cainii, dar un alt motiv e ca avem si o fetita de 2 ani si tot mi-am dorit sa am un caine pentru ea, dar nu stiam exact cand e momentul potrivit. Pe de alta parte, stiam ca cei care sunt cat de cat ingrijiti si sa stiu ca fetita mea e in siguranta langa ei, de obicei trebuie sa-i cumperi si sunt scumpi. Adevarul e ca nu m-am gandit niciodata sa iau doi caini, dar stiu ca fiind mama si fiica nu vreau sa le despart, ma gandesc ca le-ar fi tare greu. Noi stam la casa, cu curte, in judetul timis, la sat. Mai avem drumuri la Cluj, asa ca am face cumva ca sa-i putem lua. Ce sa spun, as avea grija mare de ei, si stiu ca si fetita mea, si mai tarziu baietelul, care deocamdata are doar 7 luni, s-ar bucura de primii lor prieteni :). Astept raspuns, daca se poate.

  8. andreea says:

    Eu si soțul meu am adoptat-o pe Bela (rottweiler) cand avea deja 3 ani impliniti, de la o cunostinta de langa Cluj care crestea cateva exemplare din pasiune, le dresa, participa la concursuri..a venit si momentul cand nu a mai putut avea grija de ea si a decis sa o dea..si lui i-a fost foarte greu insa cum a procedat? se zice ca de fapt cainele isi alege stapanul, asa a fost si in cazul nostru..Sotul meu a mers de vreo 2, 3 ori in vizita, a plimbat-o pe Bela de fiecare data, astfel ca atunci cand am mers sa o luam deja venea bucuroasa la el…dintre cei care au venit sa o vada doar la sotul meu venea singura, cu coada fluturand…am adus-o la 300 de km distanta cu promisiunea ca nu o vom tine in lant niciodata si ca nu o vom lovi vreodata…Bela a ,,plans” doua zile..atat..apoi si-a luat curtea in paza si de atunci (4 ani) singura lupta de teritoriu o are cu trandafirii mei pe care vreau eu cu incapatanare sa ii inmultesc:))..prin toata povestea asta vreau sa va zic, lasati-i pe ei sa aleaga..cei care ar vrea sa ii adopte sa mearga sa petreaca putin timp cu ei..bine, e mai dificil ca sunt amandoi si nu au fost despartiti…noi asa ne-am ales cu un caine minunat, total neplanificat, dar cand am vazut-o cat s-a bucurat ca am mers acolo nu am putut sa o lasam..:)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close
Your custom text © Copyright 2024. All rights reserved.
Close