„Au murit doi oameni valoroși și tu postezi…gulii”, mi-a reproșat aseară o duduie pe Facebook, într-un comentariu la postarea care anunța rețeta de azi. Păi, ce să spun? Mulți oameni proști și mai puțin valoroși (deși, între noi fie vorba, cine decide care-i valoarea unui om?) au rămas în viață și totuși, postez gulii. Sau orice altceva. Încerc să mă țin de drumul meu și să-mi văd de viață, în ciuda faptului că rețelele sociale au ajuns să agrege un soi de gloată asemănătoare cu publicul din vechile circuri romane, acelea în care unii erau dați fiarelor și alții fierului. Din fericire, lumea nu-i făcută doar din tâmpiți. Din păcate, ăștia-s mai guralivi și parcă-i tot mai greu să ne auzim între noi, ăștia care mai avem cât de cât o busolă. În fine, să revin la guliile mele. Pardon, la frunze, că despre frunze-i vorba. Când cumpăr o gulie cu 3-4-5 lei, vreau și frunzele. Nu-mi place să mi le rupă cineva și să le arunce într-un sac ori a gunoi. Aș vrea frunzele și dacă ar costa 50 de bani gulia. Știți de ce? Pentru că-s bune, gustoase. Sigur, frunzele foarte bătrâne pot fi amărui ori mai degrabă astringente, însă cele mai multe nu apucă să îmbătrânească și-s bune pentru consum. Pot fi folosite în salate, în sosuri sau la sarmale. Sau poți căptuși cu ele o oală în care coci un picior de porc, la foc mic, sub capac, preț de trei ceasuri. Dar, să nu deviez. Ieri am folosit frunzele păstrate-n folie, la frigider, de sâmbăta trecută (s-au păstrat perfect). Iată cum:
Am spălat frunzele bucată cu bucată și le-am îndepărtat cozile groase.
Am pus la fiert niște paste, tortelini în cazul ăsta. Puteau fi orice fel de paste.
Am extras din frigider un cârnat făcut de tata. Am tăiat câteva rondele subțiri.
Am aruncat într-o tigaie frunzele de gulie și rondelele de cârnat. Tigaia încinsă, cu doi stropi de ulei.
După două minute am pus în tigaie pastele fierte pe trei sferturi și trei-patru linguri din apa în care au fiert acestea.
S-a întâmplat să am în casă sos de roșii făcut de mine (400 g roșii decojite – conservă, 1 ceapă medie înmuiată pe foc mic, sare, piper, zahăr, busuioc, scăzute împreună pe foc și puse-n blender spre a fi transformate-n sos fin). Am încălzit sosul.
Am lăsat sosul să dea un clocot împreună cu pastele. Am pus în tigaie și o mână de Grana Padano, cubulețe.
Am mai ras niște brânză, să fie.
Si eu care mereu lasam frunzele. Suna tare bine.
Probabil duduia vroia sa sugereze ca era binevenita o reteta de coliva sau colac. Eu una nu înțeleg de ce unii vor sa para ceea ce nu sunt sau, vezi tu Doamne, suferă mai mult ca alții care își vad de drumul lor. Respect Adi pentru ce faci.
Eu îmi fac veacul prin piaţă datorită meseriei. Şi ştiţi că la târguială, gospodinele cer precupeţului să îndepărteze frunzele guliilor fiindcă ocupă loc în plasă. Eu adun frunzele de gulii şi le gătesc, mulţi se miră şi mă consideră oarecum dus cu pluta. Vreau să vă spun că mă dau în vânt după frunzele astea şi le gătesc în fel şi chip. Ca pe spanac, ca pe varza creaţă, ca pe ştir, fac ciorbe, călituri, mâncărici, sarmale (oh ce sarmale epocale) salată cu sfeclă rasă, ceapă verde şi hrean, minuni. Mă bucur Adi că eşti şi tu „frunzar guliar”
In salate le utilizati crude? Eu cumpar tot timpul gulii si nu am utilizat niciodata frunzele.Dar as vrea sa incerc.
Multumesc pt raspuns
Apropos de „oameni valoroşi” şi aici pot părea cinic şi nesimţit. Nu ştiu cât de valoroşi erau cei doi decedaţi în accidentul nefericit, lângă noi mor zilnic oameni de loc valoroşi dar oameni. Doar câţi s-au lângă mine în cele nouă luni cât mă plimbam prin clinica de oncologie, piereau cu zile din cauza neputinţei spitaliceşti. Nu tratamente, nu dotare, chimioterapia făcută ce ce se găsea, cu ce cumpărai. Trăim într-o ţară bezmetică în care mori dintr-o simplă infecţie. Să le fie ţărâna uşoară studentei şi pilotului, compasiune pentru familiile lor, dar atât. În rest viaţa asta a noastră merge înainte. Doar mă doare că avem neputiinţa ca pe un fel de trai obligatoriu. Şi sper să se termine într-o zi.
Bunica folosea intotdeauna frunzele de gulie sau frunzele de ridichi, cu care facea un soi de mancare cu orez, smantana, piper negru, foarte gustoasa.
Nu am gatit pana acum cu frunze de gulii, recunosc, dar reteta ta de azi suna foarte interesant si chiar o voi incerca si eu la un moment dat.
Si mai este ceva care mi-a atras atentia in mod special: sarmalele cu frunze de gulii – nu stiu, spre rusinea mea, de ce nu am auzit de ele pana acum (probabil pentru ca nu e ceva foarte obisnuit prin partea de sud a tarii, unde locuiesc eu), dar acum sunt curioasa si mi-am notat ideea asta in carnetelul meu cu retete.
Multumesc mult pentru ponturi! :)
Eu fac sarmalele din frunze de gulii (opărite, bineînțeles) la un loc cu gulii umplute, cu sos alb și neapărat cu smântână. Încercați!
Da,super!soacra-mea face sarmale in foi de gulii si le fierbe in sos de roșii!!se pot folosi in diverse moduri,da astea rapide parca dau cel mai bine.la mai mare!
Bun, bun, ce poftă mi-ai făcut!
Îți urmăresc zilnic postările, dar asta m-a uns la suflet!
sarmale si salata am facut cu frunze de gulie, dar la paste cu frunze de gulie nu m-am gandit
multumesc!
Acel moment in care imi dau seama ca frunzele aste de gulie sunt cele cunoscute in toata lumea cu numele de „Kale”. Mind blown!
„Pe afara” este plin de retete care folosesc „kale”. Eu am mancat asa ceva in Grecia la o taverna uitata de lume, clocotite 30 de secunde si ornate cu ulei de masline si lamaie.
N-am stiut ca ”kale” sunt frunze de gulie.
Invatam ceva tot timpul.
Multumesc pt informatie.
nu-s chiar frunze de gulie, da-s neamuri cumva:).
Scuzati cacofonia :).
Foloseam doar frunze de ridichi in salata.
Am retinut ce spuneau despre sarmale in astfel de foi, ma tenteaza grozav ca sa incerc.
Foarte frumoase pozele! :)
Superb!!!! Am gulii in frigi si eram chiar curioasa daca si frunzele-s bune si la ce tipuri de mancare!!!! Voi face cu paste!!!!
Din martie 2021 m-am mutat la tara , am pus in gradina mea gulii albe si rosii , sfecla , salata …., rosii varza alba di rosie…patrunjel
Cand s-au terminat frunzele de salata am incercat si am vaxut cat defragede sunt frunzele la sfecla rosie si la gulii am facut si fac in fiecare xi salata cu frunzele acestora, pun patrunjel , rosii si sfecla rosie lunguiata si mai pun si dovlecel ras si curatitorul de voji de cartofi , miezul de la dovleac il pun in mâncare ( de orez ceapa patrtrujel sos tomat , ulei si putin chimen negru , o lingurita – este bestiala daca pui si vreo 4 ardei iuti taiati la fiert)
Dar va asigur ca daca mancati … frunze de la legume de la tara …..scapati de micoza pe limba( sotul meu)
Ceai de palamida ere gust d3 vlorofila dae e foarte bun , pentru toate afectiunile mai ales pentru caderile de calciu .
Paste inca nu am facut cu aceste frunze …dar ..e o idee foarte buna
Excelentă rețeta!