A fost o zi fierbinte de vară, dintre acelea când aerul stă pe loc și tot ce vrei e ceva ușor, dar memorabil. Am pornit cu un gând simplu: roșiile. Roșiile bune, dulci, coapte de soare. Cele pe care le mănânci cu sare direct din grădină. M-am gândit să le pun întra-un context diferit, să le dau locul principal într-un preparat fin, dar sincer. Așa s-a născut rețeta mea de vară: raviolo umplut cu confit de roșii și burrata, servit cu o spumă caldă de parmezan.

Mi-am dorit o rețetă care să celebreze roșia în toată splendoarea ei, fără să o ascundă sub sosuri grele sau tehnici ostentative. A fost o declarație de respect pentru un ingredient pe care-l consider inima verii. Iar pairing-ul cu burrata mi s-a părut firesc – e o asociere clasică, o iubire de demult. Roșia confit, cu dulceața sa discretă, și burrata, cu onctuozitatea ei catifelată, sunt pur și simplu perfecte împreună.

Ingrediente pentru raviolo umplut:

• 200 g făină
• 3 ouă
• 400 g roșii cherry
• 400 ml ulei de măsline
• Usturoi
• Rozmarin
• 2 burrata
• 200 ml lapte
• 200 ml frișcă lichidă
• 100g parmezan

Modul de preparare al raviolo:

Pentru roșiile confit, am ales roșii cherry foarte coapte, pe care le-am așezat într-o tavă cu ulei de măsline, usturoi, sare, piper, și câteva crenguțe de rozmarin. Le-am lăsat la cuptor, la 120°C, timp de aproape 2 ore.

Când le-am scos, erau moi, concentrate, confiate în aroma lor proprie. Am strecurat roșiile de ulei, și le-am pasat ușor, manual, împreună cu usturoiul copt. Aceasta a devenit baza umpluturii raviolo-ului meu.

Aluatul l-am pregătit clasic: 200 g de făină tip 00 și două ouă. Am frământat energic până când aluatul a devenit neted, apoi l-am lăsat să se odihnească în frigider jumătate de oră. L-am întins subțire, l-am tăiat în pătrate mari și am montat raviolo: o lingură generoasă din amestecul de roșii, burrata întreagă deasupra, apoi al doilea pătrat deasupra, bine sigilat și fără aer în interior. Am tăiat raviolo în formă rotundă după sigilare.

Pentru spuma de parmezan, am înlocuit un sos clasic greu cu ceva mai jucăuș, dar totuși intens. Am încălzit smântână dulce împreună cu lapte, am adăugat parmezan ras, am amestecat până s-a topit, iar cînd amestecul avea maxim 80 grade, am adăugat și un gălbenuș de ou, temperat.

Am strecurat lichidul și l-am turnat în canistra de spumat (foam gun) cu o capsulă de gaz. Rezultatul a fost o spumă caldă, ușor sărată, cu profunzime, dar aerată și delicată – fix contrastul de care aveam nevoie pentru textura densă a acestui raviolo.

Cum am servit acest raviolo

Pentru montaj, am fiert raviolo în apă cu sare timp de 3-4 minute, apoi l-am așezat singur în mijlocul farfuriei, pe un strat discret de ulei infuzat. Deasupra, am aplicat spumă de parmezan, iar pe margine, câteva frunze delicate de busuioc pentru prospețime și culoare. O linguriță de extra confit și ulei de roșii au finisat preparatul meu.

Rezultatul? O explozie echilibrată de gusturi. Dulce-acrișor de la roșii, cremos de la burrata, crocant pe margini și catifelat la interior. Spuma caldă de parmezan lega totul cu nota ei umami intensă, dar aerată și elegantă. E o rețetă care vorbește discret despre vară, care te face să închizi ochii și să vezi roșii coapte în soare, un pahar de vin alb rece și o masă cu prietenii pe terasă. Așa că atunci când căutați ceva simplu, dar profund, încercați un preparat care să pună roșiile acolo unde le e locul: în centrul farfuriei, dar și în centrul verii.

Cu drag, Cristina

Alte rețete de paste găsiți și aici .

Dar și aici.